PSD şi democratizarea prin DNA

February 8th, 2010

Declaraţie politică, depusă în scris la Senatul României, 8 februarie 2010

Imediat după alegerile prezidenţiale, principalele partide din România au intrat în frenezia clarificărilor interne. Se poate spune că este un lucru salutar, mai ales după ultimul an, în care fiecare formaţiune politică s-a concentrat exclusiv pe câştigarea cursei electorale pentru Cotroceni. Desigur, discuţiile din PNL şi PDL sunt cunoscute de oricine, sensul lor fiind dat de un efort continuu de democratizare. Dar dacă din acest punct de vedere perspectivele sunt optimiste pentru democraţi şi liberali, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre social-democraţi.

Zbaterile pesediste din aceste zile fac impresia unei întoarceri la timpuri ce speram a fi apuse. Sunt câţiva ani de când domnul Geoană a preluat puterea în acest partid, printr-o lovitură spectaculoasă împotriva lui Adrian Năstase şi Ion Iliescu. Venea cu pretenţii reformiste, cu un discurs zgomotos şi plin de promisiuni generoase. Era vorba de diminuarea influenţei dinozaurilor politici şi a baronilor locali, de îndepărtarea oamenilor cu probleme penale grave. Însă, imediat după aceea, activul PSD a început rotirea cadrelor şi noua conducere s-a mulţumit să-şi conserve propria putere prin intermediul aceloraşi mecanisme. Aceasta a fost de altfel şi oferta electorală pentru cetăţeni – un partid-mamut în care politicile publice erau stabilite de personaje dintre cele mai discutabile. Mai mult, pretinsul mare reformist al partidului a arătat el însuşi conexiuni oculte dintre cele mai sumbre, spulberând orice iluzie de moralitate. Astfel, după eşecul ruşinos la prezidenţiale şi faimosul episod violet, domnul Geoană este nevoit să-şi pună în joc mandatul de şef al PSD.

Desigur, problemele interne ale altui partid nu sunt, în mod normal, o preocupare a celor din afara sa. Totuşi, fiind cea mai mare formaţiune de opoziţie, PSD a devenit un motiv serios de îngrijorare prin prisma ultimelor evenimente. Lupta pentru putere se dă între exact aceleaşi forţe ca în trecut. Personaje compromise aproape iremediabil candidează acum, se pare cu serioase şanse de succes, pentru preluarea conducerii. Mesajul lor public nici nu mai lasă loc de iluzii de această dată. Nici o vorbă despre democratizare sau reforme. Doar promisiuni pentru revenirea la putere a aceluiaşi mamut politic ştiut de 20 de ani. Iar în mijlocul acestor jocuri dure regăsim aceeaşi figură străveche, neclintită de nici un val de schimbare – eternul Ion Iliescu.

Politica în general, iar cea din România cu atât mai mult, este plină de surprize. Guvernările se pot schimba în mod neaşteptat, alte partide sau alianţe ajungând la conducerea ţării. Este posibil ca în viitor, dacă PSD nu se destramă între timp, să revină la putere. De aceea avem dreptul legitim să ne întrebăm ce s-ar întâmpla oare cu acea guvernare, pe mâinile cui ar intra ea? Îşi închipuie cineva un Executiv condus de un domn speriat de vrăjitoare sau unul care să-şi ţină şedinţele în biroul procurorilor? Din această cauză, îmi exprim speranţa că marea masă a membrilor PSD va înţelege că întoarcerea către un trecut cenuşiu este o mare eroare şi că nevoia găsirii unei formule responsabile de conducere este vitală. Astfel, opoziţia de stânga ar avea şansa unei democratizări normale şi nu a uneia făcute cu ajutorul DNA.

Senator PD-L
Prof. univ. dr. Dumitru OPREA

Interminabilul serial Nichita. Episodul - “Hoţii şi vardiştii”

February 4th, 2010

Domnul Nichita, în sfârşit, a găsit vinovaţii pentru problemele vandalizărilor din zona esplanadei Oancea: hoţii şi incompetenţa agenţilor Poliţiei Comunitare.

Acelaşi domn Nichita se suceşte însă şi ţine să justifice situaţia Poliţiei Comunitare prin vrăjmăşia Ministerului de Interne. Evident, ministerul şi răuvoitorii ascunşi din Iaşi ar vrea destabilizarea armoniei din oraş. Mai ales pentru că încurcă, prin controale, treburile unui protejat de-al său. Drept urmare, sugerează public că şefia Poliţiei Comunitare e destinată deja, printr-un concurs de formă, aceluiaşi protejat. Asta ca să lupte contra răuvoitorilor şi să readucă liniştea cetăţenilor.

Sunt curios însă ce explicaţie are Gheorghe Nichita şi faţă de comerţul ilegal cu ţigări din Iaşi, făcut în mod masiv, de faţă cu agenţii Poliţiei Comunitare. În vreme ce Fiscul se străduieşte să încaseze sumele ce de drept s-ar constitui în venituri la bugetul local sau de stat, o instituţie a Municipalităţii tolerează o evaziune fiscală de proporţii. Ca să nu mai vorbim de imaginea lăsată de aceşti ”întreprinzători“ ce acostează oamenii pe stradă. Dar, infracţiunile comise la lumina zilei, sub ochii agenţilor săi, au probabil şi ele o explicaţie pentru necunoscători. De vină nu e corupţia, ci Ministerul de Interne care nu acceptă ilegalităţi prin treburile Primăriei. Ieşenii să stea însă liniştiţi. Primarul o să facă un concurs, o să iasă şef cine trebuie şi totul o să fie bine. Ca întotdeauna.

Lipsa comunicării şi a măsurilor drastice - tot mai multe construcţii ridicate fără autorizaţie

February 2nd, 2010

Comunicat de presă

În Şedinţa Senatului din 1 februarie 2010, Senatorul Dumitru Oprea a transmis o întrebare Preşedintelui Inspectoratului de Stat în Construcţii, domnul Ovidiu Cristian Cordoneanu. Tema a fost pusă în discuţie ca urmare a sesizărilor făcute atât de media, cât şi de populaţie referitor la problema ridicării mansardelor fără autorizaţie de construcţie.

Domnul Senator a declarat:
În Iaşi, ca în mai toate oraşele din România, sunt din ce în ce mai multe mansarde construite fără autorizaţie. Apartamentele au fost vândute şi sunt locuite. Tragic este că, deşi fără autorizaţie, au fost înregistrate la Administraţia financiară, încasându-se impozit, dar nu au fost înregistrate la Cadastru. Poliţia a făcut buletine persoanelor care domiciliază în acea mansardă, dar societatea de curăţenie refuză să le încheie contracte. Apartamentele sunt conectate la gaz, prin contracte individuale cu E.ON Gaz, dar E.ON Moldova refuză racordarea la energia electrică. Povestea poate continua.

Gravitatea încălcării legii este deosebit de mare, chiar şi din partea autorităţilor locale şi a notarilor, generând riscuri enorme. Riscul vieţii, neştiind care este siguranţa şi calitatea construcţiei (arhicunoscutele cazuri de acoperişuri ale mansardelor care au zburat la primul vânt mai puternic). Riscul de pierderi financiare atât pentru deţinătorii construcţiilor, dar şi pentru autorităţile locale, cărora li se solicită intrarea în legalitate. Numai pentru una dintre mansardele ridicate la Iaşi costurile pentru expertizare se ridică la peste 60.000 RON.

Domnul Dumitru Oprea a solicitat Preşedintelui Inspectoratului să comunice măsurile necesare pentru înăsprirea controalelor şi pentru îmbunătăţirea comunicării cu celelalte instituţii abilitate să ofere avize, aprobări, astfel încât în orice moment să se ştie ce lucrări de construcţii se află în derulare şi care este legalitatea lor

Parlamentarul PD-L consideră că “implicarea Inspectoratelor de stat în construcţii ar trebui să se fie mult mai mare în etapa de preconstrucţie, inclusiv printr-o mai mare comunicare cu autorităţile locale şi celelalte instituţii care trebuie să ofere avize. Controalele trebuie să-şi mărească frecvenţa, să fie preventive şi nu post factum, când decizia de demolare este sub presiunea influenţelor de orice natură“.

Birou Senatorial Dumitru OPREA

Susţinerea Moldovei - o necesitate pragmatică şi morală

February 1st, 2010

Declaraţie politică în Plenul Senatului României, 1 februarie 2010

Problema unor români este aceea că patriotismul lor depinde de conjunctură. Dacă lor le merge bine, atunci elanul fratern se manifestă cu generozitate. Ar ajuta imediat pe conaţionalii lor, de acasă sau de peste hotare, făcând paradă de un gest aşa nobil. Lucrurile se complică atunci când aceşti oameni, să le spunem “prea calculaţi”, au o anumită dificultate personală. E o situaţie pe care o întâlnim chiar în aceste zile cu privire la Republica Moldova.

Numeroase voci din presă, deloc lipsite de importanţă, pun serios în discuţie gestul preşedintelui Băsescu de a acorda un ajutor nerambursabil Chişinăului. Este vorba de 100 de milioane de euro, acordate în 4 ani, pentru proiecte de educaţie şi infrastructură. Aşadar, sunt 25 de milioane pe an date unui stat care nu beneficiază de fondurile structurale ale UE. Pragmatic vorbind, susţinem o ţară vecină mică, aflată într-un firav proces de democratizare, ameninţată, în continuare, de pericolul instabilităţii politice. Astfel, chiar dacă nu am fi avut nici o legătură istorică specială cu acest stat, tot ar fi fost justificat un ajutor în aceste condiţii.

Nemulţumirile contestatarilor ţin însă de momentul ales. Avem probleme economice mari şi suntem chiar noi dependenţi de FMI şi Banca Mondială. Observaţia este justă până la un punct. Problemele României sunt reale, dar ele nu ţin de 25 de milioane în plus sau în minus. Reformele noastre structurale sunt mult mai profunde şi presupun finanţări mult mai consistente. În plus, există şi un aspect moral. Cât de bogat trebuie să fii ca să-ţi permiţi patriotismul? Cât de bine trebuie să trăieşti ca să faci gesturi generoase pentru confraţii tăi?

Evident, nu ne aflăm în cel mai fericit moment cu putinţă. România se străduieşte să iasă dintr-o criză economică dureroasă şi lungă. Vom avea dificultăţi încă vreo câţiva ani de acum încolo. Şi totuşi, avem datorii morale care sunt dincolo de aceste lucruri. Prietenia se arată la greu, nu la bine. Prin gesturi concrete, nu prin vorbe goale. Tocmai de aceea este atât de important acest gest, aşa cum este şi suplimentarea burselor de studiu pentru studenţii moldoveni.

Confraţii de peste Prut sunt într-o situaţie infinit mai grea decât a noastră şi ne aşteaptă ajutorul. Măcar acum, când soarta lor depinde şi de noi, nu avem dreptul să-i abandonăm. Altfel, vom continua să ne lamentăm mereu că suntem un popor vitregit de duritatea istoriei.

Senator PD-L
Prof. univ. dr. Dumitru Oprea

Concluzii pozitive din partea FMI, a Comisiei Europene şi Băncii Mondiale

January 27th, 2010

Deşi scepticii sau cârcotaşii opoziţiei au vrut să pună la zid Guvernul pentru acordul cu cele trei instituţii, considerând ba că nu este justificat un astfel de împrumut, ba că nu se pot atinge ţintele impuse, Guvernul a ieşit destul de bine la analiza reformelor şi acţiunilor de reducere a deficitului bugetar.

Iată şi câteva dintre concluziile celor trei organisme:

Comisia Europeană: (extras din Comunicatul Comisiei)
− programul de sprijin al balanţei de plăţi convenit cu Uniunea Europeană, în mai 2009, este pe drumul cel bun, iar condiţiile pentru eliberarea celei de a doua tranşe a asistenţei financiare UE sunt în mare măsură realizate;
− în ceea ce priveşte politica fiscală, atingerea ţintei de deficit pe 2009 (7,3% din PIB) şi adoptarea de către parlament a bugetului pe 2010 conform ţintei de deficit stabilite (5,9%) sunt repere semnificative;
− s-au înregistrat progrese în domeniul guvernanţei fiscale, numai că Parlamentul trebuie să adopte legile convenite: legea responsabilităţii fiscale, legea pensiilor şi aplicarea legii salarizării unice.
− s-au făcut paşi importanţi şi în privinţa reglementării şi supravegherii sectorului financiar, prin întărirea cadrului de reglementare pentru bănci şi a schemei de garantare a depozitelor bancare;
− presiunile de finanţare externă s-au diminuat ca urmare a reducerii mai rapide a deficitului de cont curent şi a unor intrări de capital mai mari decât s-a previzionat.

Fondul Monetar Internaţional: (Hotnews.ro)
− ţinta de deficit fixată pentru Romania a fost atinsă, în concluzie se vor elibera a doua şi a treia tranşă;
− evoluţia negativă în economie s-a diminuat vizibil în ultimul trimestru din 2009;
− Banca Naţională trebuie să continue politicile privind inflaţia.

Banca Mondială: (Hotnews.ro)
− apreciază eforturile susţinute depuse de Guvernul României în vederea realizarii programului de reforme convenit.
− mai multe dintre măsurile de reformă sprijinite prin Programul Împrumuturi pentru Politicile de Dezvoltare (DPL) necesită acţiuni legislative .

Dar, toate acestea nu sunt motive de redus motoarele, ci chiar de accelerare a aplicării măsurilor convenite în acordul de împrumut.

Demisia lui Gheorghe Nichita - soluţia dezastrului din Primărie

January 21st, 2010

Funia legii se strânge tot mai rău de “jupânul” oraşului. Păcate mai vechi şi mai noi îl bântuie greu pe Gheorghe Nichita, iar teama pune tot mai mult stăpânire pe el. Era şi timpul. De ani de zile, manevrele din Primăria Iaşi au fost ascunse cu grijă prin complicităţi dintre cele mai diverse. DNA ne arată acum şi de ce, iar acesta este numai vârful aisbergului. În plus, viceprimarul Grigore îi cere să facă publice informaţii despre contractele ciudate din instituţie. Pus să explice veșnicele combinaţii CET - Salubris - RATP - Politehnica, primarul face ce ştie mai bine: încearcă să scape de probleme după caz, prin avocaţi, sau prin eliminarea oamenilor incomozi.

Dacă în privinţa dosarelor DNA nu-i putem ura decât judecători clemenţi, cu Gabriel Grigore lucrurile vor fi şi mai dificile. Vremea când la palatul Roznovanu se făceau afaceri fără grija răspunderii a trecut. Şerpăria din Primărie este mult prea mare pentru a se mai putea proteja cu retrageri de atribuţiuni sau îndepărtarea oamenilor care-i stau în cale. După o administrare catastrofală, finanţele oraşului sunt la pământ, iar vinovaţi nu sunt cei care pun întrebări, ci acela care a avut pe mână bugete şi a distribuit contracte grase. Iar dacă e nevoie de demisia cuiva, cea mai nimerită ar fi chiar demisia domnului Nichita. Oraşul acesta ar respira mai curat, iar distinsul ar avea răgazul să se gândească la vremurile negre care îl aşteaptă.

E pur si muove!

January 21st, 2010

Îndatorarea României este una destul de liniştitoare. Datoria externă pe cap de locuitor este de 2.773 dolari. A Greciei este de 10 ori mai mare - 27.746 dolari. În topul îndatorării exagerate, după Grecia urmează: Belgia (27.023 $), Austria (26.502 $), Irlanda (21.089 $), Norvegia (21.402 $), Italia (21.089 $), Elveţia (20.412 $), Franţa (18.946 $), Germania (15.574 $).

Mai îndatorate decât noi sunt majoritatea ţărilor intrate în UE în ultimele două valuri, inclusiv Polonia, Ungaria, Cehia, Slovenia.

Şi încă o veste bună. În 2010, România e în creştere. Cel puţin din punct de vedere economic. După un optimist 0,5%, s-a trecut la 1,3% (varianta FMI şi a Comisiei Europene), iar acum Moody’s prognozează un 2,3%. Vorba românului …. Not bad!

Soluţii la un dialog al surzilor

January 12th, 2010

Unii se trezesc vorbind. Bineînţeles, pe teme nobile. Domnul Adomniţei vântură acum cooperarea în interesul comunităţii. Acuzându-mă în prealabil de „aroganţă”, mă cheamă la reuniuni pentru binele public. Avem aici o adevărată dovadă de „abilitate” în comunicare. Sunt convins că şi domnul Nichita va da curs invitaţiei. El e şi „slab administrator”, pe lângă „arogant”. Din păcate, tocmai asta e problema cu mâna întinsă în politica urbei. Ea plesneşte înainte de a o strânge pe a celuilalt. Important e să se sugereze că pălmuitorul a avut intenţii bune, a încercat, dar nu s-a putut.

Dar dacă tot se plânge domnul Adomniţei de soarta grea a liberalilor în Consiliul Local şi de „aroganţa mea”, probabil că ar trebui să-i amintesc cum i-am propus în 2008, după turul I pentru Primărie, o alianţă strânsă pentru administraţia locală. Şi-ar fi putut pune în practică multe proiecte chiar din programul lui de campanie. A preferat să-l strângă în braţe chiar pe slabul administrator Nichita. Poate ar trebui totuşi să-şi asume şi răspunderea politică pentru gestul făcut atunci. Dar cer prea mult…

În fine, acelaşi Cristian Adomniţei ne mai spune un lucru - oferta domnului Fenechiu de intrare la guvernare este o manevră de imagine. Se preface doar că vrea o alianţă cu PD-L, ca să arate lumii că PNL nu e de fapt dorit. Acelaşi model de mână întinsă. Care vrea, de fapt, să plesnească.

Oi fi eu „arogant”. Orice e posibil. Dar problemele Iaşului le discut oricând şi cu oricine, aşa cum m-am angajat şi în campania pentru alegerile generale. Totul e ca interlocutorii să lase manevrele de imagine şi pretenţia de a avea monopol pe proiectele oraşului. Dacă se întâmplă asta, stabilim data şi locul.

La Mulţi Ani de Sfântul Ioan!

January 7th, 2010

sf-ioan-botezatorul

 

 

Încredere, speranţă, bucurie pentru toţi cei ce poartă  numele Sfântului Ioan Botezătorul.

Un angajament personal: “Fără pupat piaţa Independenţei”

January 5th, 2010

Multe le dau unora prin cap. Mai ales când li se scufundă barca ori speră să se pună la adăpost de lege. E drept, destule lucruri ce păreau greu de imaginat în politică s-au petrecut până la urmă, forţând până la demolare bunul simţ. Există însă o limită în toate.

Duşul rece al prezidenţialelor pare că a provocat cuiva ideea unei glume sinistre. Căci ce altceva decât glumă sinistră poate fi zvonul că cineva ar vrea să ne fie mare oaspete în PD-L Iaşi? Şi nu numai oaspete, ci poate chiar jupân, căci jupân s-a proclamat deja el singur peste un oraş întreg. Îmi şi imaginez cum ar trebui să mă duc în colegii, la oameni, să le explic că acela care administrează incompetent şi dubios oraşul ar fi de mâine bun şi cinstit doar pentru că ar sări în barca noastră.

Încă odată, indiferent de interesele nenorocite ale unora, există o limită. Iar peste această limită, cel puţin atâta timp cât Oprea va face politică, nu vom trece niciodată. Fiecare să răspundă aşa cum ştie şi poate în faţa alegătorilor şi a legii. PD-L nu e paravan pentru dosare şi adăpost pentru “maidanezi” politici. Iar dacă unora chiar nu le pasă nici de asta, le zic doar atât: “Gândiţi-vă măcar la ce ar spune oamenii”.