Declaraţie politică scrisă depusă la Senatul României, 21 aprilie 2009
Consecinţele nefaste ale crizei mondiale sunt acum cunoscute în întreaga lume. La fel de cunoscute sunt şi cauzele. Incerte rămân însă soluţiile ei şi scenariile de reconfigurare a sistemelor financiare afectate. Din nefericire, duritatea acestei crize reînvie viziuni şi proiecte nefaste privitoare la organizarea economică. Au reapărut cu insistenţă voci care anunţă agonia capitalismului şi resurecţia concepţiilor de tip marxist în acest domeniu. Există presiuni tot mai mari pentru intervenţia sporită a statului în economie, unele idei ducând chiar spre un etatism în cel mai pur stil socialist.
Consider că alunecarea spre această tentaţie stângistă este mai periculoasă decât criza însăşi. Problemele curente vor fi depăşite în câteva zeci de luni, dar reconfigurarea actuală a sistemelor financiare va marca globul pentru o perioadă lungă de timp. Evident că starea de până acum nu poate continua. Este adevărat că s-au comis erori enorme, că lucrurile au fost scăpate de sub control. În mod firesc, măsurile care se iau în prezent, atât de fiecare stat, cât şi la nivel mondial, vor corecta aceste derapaje. Recenta întrunire a G 20 dă semnale puternice în acest sens. Astfel, va fi reevaluat fenomenul paradisurilor fiscale netransparente, precum şi modelul secretului bancar. Se va preveni apariţia conflictelor de interese în activitatea agenţiilor de rating şi se vor revizui standardele contabile internaţionale. Nu în ultimul rând, pe lângă injectarea sutelor de mii de miliarde de dolari în economia mondială, vor fi înfiinţate colegii internaţionale de supraveghere a sistemului bancar.
Toate acestea sunt măsuri raţionale prin care sistemul va fi repus pe picioare. Şi totuşi, pericolele nu lipsesc. Ceea ce au stabilit ţările bogate ale lumii înseamnă impunerea a numeroase reguli, o normare dură a activităţilor financiare. Iar asta se întâmplă într-un domeniu în care principiul dereglementării reprezintă temelia dezvoltării economice rapide. De aceea, consider că cea mai mare provocare pentru perioada post-criză este raportarea înţeleaptă la aceste idei aparent antagonice. Spun aparent antagonice, pentru că ele trebuie, în fapt, să coexiste eficient. Mai exact, în ciuda presiunilor intervenţioniste, orice reglementare trebuie să aibă ca scop protejarea securităţii sistemului financiar şi atât. Ea îşi are rostul numai în măsura în care apără strict regulile jocului, egale pentru toţi. Dincolo de această limită, trebuie prezervată şi încurajată cu orice preţ libertatea iniţiativei private. Statul nu are ce căuta în economie decât ca paznic al sistemului şi nu ca jucător major al său. În caz contrar, consecinţele unei eventuale reveniri la modă a etatismului ar fi devastatoare pe termen lung.
Semnele sunt însă pozitive. Deşi considerată ca fiind de stânga, administraţia Obama a rezistat tentaţiei de a adopta protecţionismul comercial, susţinând deschis menţinerea pieţelor libere. La rândul său, guvernul german a temperat moda intervenţionistă a statului, invitând firmele aflate în dificultate să se restructureze imediat. Cred că o astfel de direcţie ar fi benefică şi pentru România. Chiar dacă dificultăţile crizei sunt serioase, trebuie să apărăm cu orice preţ iniţiativa antreprenorială. Este nevoie să evităm ispita etatismului şi populismului, oricât de atrăgătoare ar fi în aceste momente.
Inamicii capitalismului cer distrugerea acestuia pentru că ar încuraja acapararea prin lăcomie. Este exact tipul de discurs care ne-ar putea fi fatal. Prin natura sa, omul va încerca oricând să acumuleze şi să obţină prosperitate prin efort personal. Nici un tip de socialism nu va schimba asta vreodată. De aceea, rolul statului trebuie să fie doar acela de a veghea ca iniţiativa privată şi contractul să fie activităţi care să aducă beneficii tuturor participanţilor la ele, fără să pericliteze siguranţa sistemului. Iar dacă lumea, şi noi împreună cu ea, vom reuşi acest lucru, atunci economia şi societatea însăşi vor avea un viitor solid.
Senator PD-L
Prof. univ. dr. Dumitru OPREA
Tags: declaratie politica, PD-L, Senat