Declaraţie politică depusă în scris la Senatul României, 15 iunie 2009
Previziunile pesimiste privind prezenţa la alegerile europarlamentare s-au confirmat din plin. În România, rata de participare la vot s-a situat la un nivel net inferior mediei continentului (43,24%), mai puţin de o treime dintre concetăţenii noştri fiind interesaţi de acest proces electoral. S-au făcut pe această temă diverse comentarii şi propuneri pentru viitor. Una dintre ele este chiar aceea a introducerii votului obligatoriu în ţara noastră. Ar fi o măsură radicală, care ar rezolva formal problemele de legitimare a instituţiilor europene. Fondul acestei crize ar rămâne însă neschimbat.
Înainte de a lua în calcul astfel de soluţii, cred că este necesar să vedem mai întâi cauzele pentru care numai 27% dintre votanţii români au mers la vot. Absenteismul masiv are atât cauze interne, cât şi externe. Mai întâi, mare parte din campanie s-a axat pe teme prezidenţiale, unele partide fiind mai preocupate de Cotroceni decât de Strasbourg. Mai trebuie recunoscut şi dezinteresul filialelor locale ale acestor partide faţă de euroalegeri. Acolo unde nu au existat candidaţi eligibili, eforturile de promovare a temelor europene a fost clar neglijat. În plus, toate formaţiunile importante, fie că reprezintă familia politică populară, socialistă ori liberală, au eşuat în a face clare diferenţierile între ele privind abordarea doctrinară a problemelor importante de la Strasbourg. Astfel, alegătorii nu aveau de unde să ştie de ce ar fi mai bun un partid decât altul, votul făcându-se după simpatii politice locale şi nu după analizarea unor soluţii diferite la problemele lor.
Pe lângă explicaţiile interne ale absenteismului la europarlamentare, mai există şi cauze externe. Nu trebuie ascuns faptul că nici instituţiile europene nu sunt perfecte. Parlamentul este perceput ca un monstru birocratic, supradimensionat şi cu puteri neclare. În plus, deciziile importante de la nivelul Consiliului sunt luate mai ales de marile puteri europene, ţările estice ale Uniunii având mereu sentimentul marginalizării, periferiei. Apoi, aceleaşi instituţii au reacţionat slab şi neconvingător atunci când au existat problemele sensibile pentru cetăţenii români. Cazurile denigrării românilor din Italia şi a abuzurilor din Republica Moldova sunt bine ştiute.
Iată aşadar care sunt cauzele lipsei de interes faţă de alegerile europarlamentare. Efectele sale sunt delegitimarea instituţiilor europene şi recrudescenţa formaţiunilor populist-extremiste. Iar aici este îndeajuns să reamintim situaţia României şi a Marii Britanii. Responsabilitatea dezinteresului masiv pentru euroalegeri nu trebuie imputată însă cetăţenilor de rând. Incapacitatea de comunicare cu alegătorii este o vină care aparţine partidelor naţionale şi instituţiilor europene. Este un lucru serios care ar trebui să ne dea nouă de gândit, şi nu alegătorilor. Tocmai de aceea, consider că introducerea votului obligatoriu nu ar fi altceva decât soluţia perfectă pentru a ascunde eşecul unei întregi clase politice.
Tags: declaratie politica, Senat, Vot obligatoriu
De la agonie la extaz e un pas.Poporul a inteles neputinta politicienilor de a pune interesul national inaintea celui personal sau de grup. A vazut ca orzontul de asteptare a fondurilor europene se indeparteaza transformandu-se in Fata Morgana. In acelasi timp o Romanie saracita pe zi ce trece achita ca o banca Elvetiana contributia la UE.Concluziile? Sa nu se faca prea tirziu in colaps sau anarhie!.DDD