Declaraţie politică depusă în scris la Senatul României, 16 martie 2010
Democraţia românească are deja două decenii de la renaştere. A trecut prin toate experienţele posibile şi a împlinit integrarea europeană a ţării. Cu toate acestea, vremea maturităţii e încă departe. Se discută despre o nouă schimbare a Constituţiei, Parlamentul are de luat în calcul reorganizarea administrativă a României, iar partidele sunt în plin proces de clarificare doctrinară. Însă cele mai îndepărtate de vremea maturizării par a fi chiar personajele care stau la baza acestui sistem. Orice sondaj făcut în aceşti ani arată o percepţie publică negativă constantă faţă de politicienii români. Verdictul este sec: neîncredere, dezamăgire, dispreţ.
Nu este vorba aşadar despre o dificultate de circumstanţă, de vreun păcat efemer, ci despre o problemă de caracter. În plus, parcă pentru a întipări definitiv acest defect nefericit, politicienii s-au străduit să dea noi motive de dezgust. Astfel, nu suntem lipsiţi nici acum de răfuieli ticăloase în partide, de trădări şi dezertări interpretabile. Aflăm în fiecare lună despre noi cârdăşii cu lumea finanţelor tulburi şi combinaţii cu iz penal. Descoperim lideri de partide aflaţi în proprietatea unor magnaţi, înregistrări cu încasare de şpăgi şi filări de persoane sub spectrul şantajului. Iar, ca imaginea să fie completă, apar şi personaje sordide, de o incultură şocantă, a căror ascensiune este privită cu o resemnare dezarmantă.
În timp, efectele acestui neîntrerupt spectacol sunt de o perversitate desăvârşită. Nu este alterată doar calitatea spaţiului public, ci se răstoarnă chiar valorile ei. Caracterul nu mai înseamnă corectitudine, moralitate fermă, ci ataşamentul constant faţă de interesele unui grup. În interiorul sistemului, lipsit de caracter devine doar acela care demască o ticăloşie, care se distanţează de clan. Schimbarea cuvântului şi ruperea înţelegerilor sunt aplaudate şi considerate a fi semne de forţă, de abilitate pentru supravieţuire. Tocmai de aceea, nici un proiect de reformare a acestei ţări nu va reuşi decât în clipa în care oamenii de caracter vor avea mai puţină toleranţă pentru oamenii de nimic. Pentru că oamenii de nimic creează nimic, iar forţa lucrurilor importante izvorăşte doar din caracter.
Senator PD-L
Prof. univ. dr. Dumitru OPREA
Tags: declaratie politica
Oamenii de caracter creeaza respect . Carti , studii individuale (nepubulicate) , reflexii , vorbe de duh (spuse la un pahar) Daca tu ai fost rector io am fost Papa de la Mecca …….vezi de treaba ta
România trece printr-o (re)naştere grea.
Mi-a plăcut discursul, numai că, deşi am văzut schiţată în el realitatea, nu am văzut nici o concluzie, nici o soluţie.
Sunteţi senator şi acest lucru vă obligă să vedeţi realitatea, sunteţi om politic şi acest lucru vă obligă la soluţii.
Cum vedeţi, de exemplu, depăşirea interesului personal şi gregar în politică pentru a pune cu adevărat cetăţeanul în centrul preocupărilor Partidelor Politice (dincolo de declaraţiile care se bulucesc astăzi pe la gura oratorilor). Cum vedeţi rezolvarea conflictului, din ce în ce mai evident, dintre moralitate şi disciplina de partid?
De la domnia voastră, senator ales al României, aştept să clădiţi societatea Românească prin concepte filosofice, principii, legi, o viziune clădită, concretă şi coerentă, dar, mai ales, aştept să-mi apăraţi interesele controlând Guvernul şi celelalte instituţii guvernamentale.
Domnule Dumitru Oprea,
Premierul a ţinut un discurs în Parlamentul României. Cu ocazia acestui discurs a explicat care sunt, în viziunea Guvernului, soluţiile pentru… un moment să dau citatul exact… “pentru sprijinirea mediului de afaceri si de sustinere a locurilor de munca în aceasta tara”.
Domnule Dumitru Oprea,
Constituţia spune că Executivul trebuie să-şi respecte Programul de Guvernare ca o condiţie a existenţei sale. A verificat cineva dacă aceste măsuri sunt cuprinse în Programul de Guvernare (să nu uităm că Programul de Guvernare este parte a Guvernului şi nu poate fi modificat decât prin Angajarea Răspunderii Guvernului)?
Am luat din programul de guvernare un capitol mai scurt (nu vreau să lungesc inutil acest comentariu)
Capitolul 8 – Asigurări sociale; Obiective de guvernare
1. Asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului public de pensii pe baza principiilor contributivităţii şi solidarităţii sociale.
2. Eliminarea inechităţilor şi anomaliilor care mai există în sistemul public de pensii.
3. Stimularea economisirii private prin pensiile facultative administrate privat.
Direcţii de acţiune
· Susţinerea în Parlamentul României şi implementarea legii sistemului unitar de pensii publice.
· Elaborarea legislaţiei necesare preluării unor active ce se cuveneau sistemului public de pensii care nu au fost preluate odată cu integrarea în sistemul public a unor sisteme independente de pensii.
· Eliminarea inechităţilor în ceea ce priveşte pensiile pentru persoanele încadrate în fostele grupe de muncă I şi II, precum şi pentru condiţii speciale şi deosebite de muncă, conform prevederilor Legii nr. 218/2008.
· Înfiinţarea fondului de garantare a drepturilor participanţilor la sistemul de pensii private şi elaborarea legii de organizare şi funcţionare a sistemului de plată a pensiilor din sistemul privat.
Scrie aici despre “Sprijinirea firmelor care angajeaza someri, prin scutirea de la plata contributiilor de asigurari sociale.”…? Nu scrie. A sesizat cineva şi a încercat să tragă de mânecă pe domnul Boc? Nu s-a sesizat nimeni. Am eu o bănuială că nici celelalte măsuri nu sunt, în majoritatea lor, cuprinse în Programul de Guvernare, cu alte cuvinte nu au primit acceptul Parlamentului şi sunt în afara încrederii acordate de către Parlament Guvernului României.
Ce vreau să spun cu asta?
Vreau să spun că anormalitatea a ajuns într-un stadiu care nu mai poate fi controlat. Sistemul instituţional al României nu mai are absolut nici o relevanţă în funcţionarea mecanismelor instituţionale şi acest lucru nu este decât vina exclusivă a politicienilor, mai ales pentru că ei nu înţeleg foarte exact sistemul instituţional, deşi sunt puşi să-l gestioneze. De aici apar discuţii interminabile de interpretare a legii, mai ales în interpretarea Constituţiei, de aici apar păreri opuse din lectura aceluiaşi text. Sigur, se poate da vina pe interesele personale sau de grup, dar toţi au interese personale şi de grup. România nu poate naşte pentru că nu are politicieni profesionişti, are numai moaşe de conjunctură.
Dumneavoastră aţi lucrat în educaţie şi înţelegeţi despre ce vorbesc. Nu avem specialişti în filosofia Constituţiei, nu avem specialişti în drept Constituţional, nu mai avem economişti specialişti în macro-economie (suntem conduşi de contabili cu pretenţii superioare), partidele nu au doctrine, deontologii sunt demogogi, morala este o rara avis. Dar cel mai grav dintre toate mi se pare a fi dezinteresul partidelor politice de a-şi construi propriile cadre de partid. Cum să te lupţi să câştigi postul de premier dacă nu ai nici un om pregătit pentru ministere? Ce sens are? Penuria de oameni politici care pot prelua funcţiile politice este strigătoare la cer. Şi au trecut 20 de ani, cum bine observaţi, timp suficient pentru a construi o garnitură nou-nouţă de politicieni.
Domnule Oprea,
Îmi este foarte teamă că lucrurile sunt ceva mai grave decât le vedeţi (le scrieţi) domnia voastră mai sus. Eu m-aş bucura să regăsesc în dumneavoastră nu un luptător pentru victoria partidului, ci un luptător pentru NORMALITATE. Mie îmi este dor de normalitate, pe ea nu a mai văzut-o de multe secole.
@ Pentru formarea caracterelor trebuie o “infrastructura”distrusa de comunistii mai vechi sau mai noi.Nici capitalismul de azi la el acasa nu mai formeaza caractere.Doar in UK din conservatorism si traditie se mai poate vorbi de verticalitate,caractere etc.In rest galceava ideilor.DDD