Declaraţie politică în Plenul Senatului României, 7 martie 2011
Toate partidele acceptă, cel puţin la nivel declarativ, necesitatea creşterii eficienţei muncii în România. Este de notorietate şi faptul că vechiul Cod al muncii conţine prevederi care afectează serios activitatea firmelor şi flexibilitatea angajărilor. Totuşi, în momentul în care Executivul vine cu modificări însemnate în această direcţie, populismul opoziţiei devine mai puternic decât orice considerent economic.
Evident, unealta cea mai uzitată în acest sens este înspăimântarea oamenilor. Mai ales PSD vehiculează scenarii apocaliptice, în care mii de angajaţi ar fi daţi afară şi abuzaţi de patroni răuvoitori. În acest circ s-au prins şi unii lideri sindicali, speriaţi că-şi vor pierde din influenţă. Oportunişti, liberalii critică şi ei proiectul, lepădându-se, încă o dată, de orice idee de dreapta. Iar astfel de reacţii vin de la nişte personaje care au pretenţia că ar relansa economia peste noapte dacă ar ajunge la putere.
Lucrurile stau însă cu totul altfel. E nevoie doar de o analiză onestă a documentului pentru a înţelege beneficiile sale. Există, de pildă, o prevedere privind stabilirea timpului suplimentar de muncă peste cele 8 ore normale. Ea se va face de angajator cu acceptul angajatului, în anumite perioade de timp, mai ales pentru activităţile sezoniere. În felul acesta se va asigura atât flexibilizarea programului de lucru, cât şi securizarea locurilor de muncă, direcţii strategice şi ale Uniunii Europene. Se va încuraja apoi cumulul de joburi part-time, pentru cei care sunt dispuşi să-şi ofere competenţele la mai multe firme, lucru aproape imposibil până acum pentru o persoană care dorea să aibă statut de angajat.
Se critică faptul că angajatorii vor fi tentaţi să încheie doar contracte de muncă pe perioade determinate. Însă, prin introducerea criteriilor de performanţă şi prin angajarea unor oameni calificaţi, nici o firmă nu va avea interes să angajeze pe perioadă determinată. Mai ales când pot să apară oferte de contracte nedeterminate de la alţi angajatori.
Pe lângă aceste amănunte, mai trebuie spus că noul Cod al muncii nu este, de fapt, o invenţie. În realitate, se înregistrează modificări esenţiale ale vechiului cod din 2003, fiind adaptat la noile condiţii ale pieţei forţei de muncă. În plus, aşa cum au remarcat şi unii analişti din presă, proiectul alternativ propus de USL este identic în proporţie de 80% cu cel propus de guvern. Şi atunci, de ce atâta ipocrizie? Doar de dragul voturilor? Reprezentanţii USL chiar nu văd că organizaţiile patronale şi piaţa muncii au nevoie urgent de aceste modificări? Sau poate că văd, dar e mai avantajos electoral să fie contra. Fără să înţeleagă că România nu mai are timp de jocuri politice pe spatele unei economii sleite de puteri.
Senator PDL
Prof. univ. dr. Dumitru OPREA
Tags: criza, guvern, Ministerul Muncii, opozitie, PNL, politica, PSD, USL
Daca cele 80% reprezinta norme standard si cele 20% reprezinta viziunea politica in punctele cheie ale noului cod , atunci nu e ipocrizie.