Dumitru Oprea

Doinim şi bloguim de când lumea. Românul spune : Pe drumul /blogul care mi-e drag, treabă n-am, dar cale-mi fac, zic asta pentru a sensibiliza două categorii de fani, doinitorii şi bloguitorii.

Înaintea erei bloguitorilor (i.e.b) sau, cum zic americanii, before blogers (b.b.), doinitorii, mai deştepţi ca domnitorii, au creat googooleanul, după modelul românesc, googoolind cu/ după mere, din zori şi până-n seară, din vârf de munte până-n şes. De aici a apărut şi numele motorului de căutare, Google, identic muncii googooleanului, 7/24, cu acoperire în orice zonă de interes. Se observă că au dispărut nişte litere, situaţie regăsită şi în cazul weblog, din care au picat unele capete.

După modelul B.C. (Before Christ), folosit pentru înainte de Cristos, românul a fost un veritabil Nostradamus, introducând şi notaţia B.G., pentru Before Googoolean, ştiind că deseori pune carul înaintea boilor şi a googooleanului, ceea ce nu rezultă explicit din versul Googoolean cu-n car cu mere…

Când s-au extins obiectul de activitate şi aria de acoperire, gen drogherie, googooleanul a simţit nevoia creării unei blogherii, în care să înregistreze orice. Rapid, modelul a ajuns şi în Moldova, fapt surprins şi în melodia Avem di tăti.

Eu însă mă voi strădui să fiu ceva ma rezervat şi să mă opresc numai la lucrurile la care mă pricep, îmi plac şi care ar putea să prezinte interes pentru alţii. Structura blogului îmi va exprima întocmai intenţiile. Aş putea să parafrazez, şi în acest caz, o înţelepciune populară: Spune-mi cu cine te bloguieşti, ca să-ţi spun cine eşti!

Dumitru Oprea