Archive for the ‘criza’ Category

Demisia premierului Boc – o decizie așteptată

Monday, February 6th, 2012
Share

Depunerea mandatului de către premier este un gest de responsabilitate din partea unui om care și-a asumat o misiune deosebit de dificilă în aceste vremuri. Printre colegii mei se vorbea de mult timp despre această schimbare. Chiar dinaintea protestelor de stradă. Iar acum a venit momentul în care toata lumea a înțeles că e necesar un nou drum.

Domnul Boc s-a străduit să facă lucrurile cât a putut mai bine. Îl cunosc și știu că multe dintre atacuri la adresa lui nu-și au rostul. Însă plătește pentru curajul de a lua măsuri nepopulare, dar și pentru unele erori ale guvernării din ultimii trei ani, ca să fim cinstiți până la capăt.

Așadar, urmează consultări pentru un nou guvern. Sper ca toți politicienii să lase deoparte propaganda inutilă și să înțeleagă faptul că trebuie să avem rapid o nouă formulă la Palatul Victoria. De aceea, mi-aș dori ca senatorii și deputații din opoziție să revină în Parlament pentru a discuta și rezolva această problemă. Instalarea unui nou executiv este acum prioritatea tuturor.

Trei dintre lucrurile esențiale de care are nevoie Iașul

Sunday, January 29th, 2012
Share

În curând, ieșenii vor fi puși în situația să ia din nou o mare decizie. Se vor gândi la cum au mers lucrurile până acum în oraș și vor alege. Vor hotărî dacă le place cum este Iașul și acceptă același fel de administrare sau optează pentru schimbare.

Orașul poate fi scos din stagnare și i se poate asigura dezvoltarea prin trei lucruri esențiale:
1. Creșterea economică trebuie să devină prioritatea absolută
Problema: Rezultatele ultimilor ani ai actualei administrații locale ieșene sunt clare, vizibile pe stradă și în datele financiare. Toți acești ani au însemnat o explozie a îndatorării orașului, prin creditele tot mai mari, mai împovărătoare, făcute de Primărie. Cu ele ar fi trebuit să avem azi un oraș ca în Elveția. Nu-l avem. Iar cheltuirea banilor este și acum un mister. În același timp, investitorii strategici pot fi numărați pe degete, datorită dezinteresului Primăriei. Fondurile europene, oferite pentru ceea ce trebuia să se transforme în Pol național de creștere, se încearcă a fi cheltuite pe ultima sută de metri pentru unele proiecte care stau sub semnul îndoielii din punct de vedere al utilității și fezabilității.
Soluție: Iașul are nevoie de schimbarea priorităților Primăriei. Trebuie abandonată concepția ca municipalitatea este doar un mare cheltuitor. Că ieșenii trebuie să contribuie la un buget care să fie cheltuit fără nici o strategie, ba mai mult să fie risipit. Un primar trebuie să fie ca un manager, care produce bani pentru oraș. Să se afle mereu în căutarea de investitori, să le ofere facilități și infrastructuri, nu să aștepte să fie căutat. El trebuie să se preocupe de sprijinirea business-ului local și să nu lase acest lucru la voia întâmplării.

2. Corectitudinea parteneriatelor public-privat și a licitațiilor
Problema: În orice mediu economic, favoritismele și practicile discutabile ale autorităților locale alungă investitorii. Nu mai apar locuri de muncă, nu se mai plătesc taxe, iar orașul stagnează din cauza lungilor războaie din justiție. Din păcate, Iașul a devenit un campion la asocieri „discutabile” și o legendă în privința licitațiilor.
Soluție: Respectarea unor reguli clare și transparente de asociere cu investitorii privați. Orice investitor care pierde o licitație cu sectorul public să știe care sunt motivele și că acestea sunt juste. E nevoie să-și păstreze încrederea în corectitudinea jocului economic și să rămână pe piața locală.

3. Scuturarea din temelii a administrației locale
Problema: În Primăria Iași sunt numeroase cazurile de favoritisme la angajare și funcționari incompetenți, plătiți din banii cetățenilor. În regii, performanța a încetat demult să mai fie un criteriu. Directorii sunt menținuți în funcții prin loialitatea față de Primar, iar ineficiența lor este acoperită prin mărirea taxelor și tarifelor plătite de către ieșeni. De aceea apar atât de multe anomalii, de la transportul în comun, până la facturarea utilităților prin asociațiile de locatari.
Soluție: Primăria Iași trebuie condusă pe principii de performanță, productivitate și profitabilitate. Administrația locală trebuie să producă profit pentru acționarii ei, cetățenii, nu să-i împovăreze cu taxe mai mari. Angajările din Primărie trebuie făcute pe criterii de competență și utilitate. Directorii din regii trebuie să fie menținuți în funcție numai pe bază de performanțe, stabilite prin contract, și evaluate periodic la 6 luni. Primarul trebuie să controleze strict activitatea serviciilor din subordine, astfel încât cetățenii să nu mai suporte abuzurile de suprafacturare făcute prin intermediul asociațiilor de locatari.

Desigur, Iașul are nevoie de mult mai multe lucruri. Acesta poate fi însă începutul, esența creșterii orașului. Primarul-manager trebuie să ia locul vătafului ce beneficiază de complicități și distribuie avantaje. În acest fel, putem avea șansa dezvoltării, speranța că se poate trăi într-un mediu dinamic, prosper. Totul e doar să vrem.

Țipetele politice dăunează grav Sănătății

Sunday, January 15th, 2012
Share

Hai să țipăm! Cu toții! Partidele să-și scoată fiecare în stradă organizațiile de tineret. Iar ele să-și unifice pumnii cu revoluționarii de meserie și cu galeriile de fotbal contra capetelor jandarmilor! Apoi să pretindem fiecare că noi suntem țara. Nu-i constructiv?

Politrucii au înțeles acum că asta e șansa lor. Țipătul isteric ține loc de argumente. Și cine dramatizează mai mult, cu ochii injectați de ură, poate deveni chiar vedetă. Curios lucru că nici unul dintre ei nu mai pomenește nimic despre Sănătate. Evident, miza lor e doar puterea.

Discursul isteric prinde. Măcar câteva zile, ajutat de televiziunile patriotului și bine intenționatului domn V. Iar pe aici, pe la Iași, avem și noi trâmbițașii noștri. Culmea, nu dintre bătrânii securiști, ci din linia nouă, a iluștrilor și agresivilor parveniți. Cea indignată perpetuu că nu e revoluție în țară.

Un asemenea personaj ne strigă acum că trebuie să dispărem pentru că, prin măsurile luate, am atenuat vizibil efectele crizei. La competențele lui de etern doctorand în economie și din poziția postului ocupat numai cu ajutorul lui Mircea Geoană, sunt sigur că are o soluție la criză. Adică deține rețeta magică de a rezolva o colosală problemă financiară doar țipând isteric la cineva. Motiv pentru care trag și concluzia amară că tinerețea nu e o virtute în lipsa rațiunii și a bunului simț.

Bolnavi de Sănătate. Și de altele.

Saturday, January 14th, 2012
Share

Sunt 20 de ani de când Sănătatea agonizează, supraviețuind doar prin chinuite și mereu insuficiente perfuzii bugetare. Ineficiența, corupția și risipa din sistem sunt cronice. Actul medical e tot mai greu de îndeplinit și contestabil în privința calității sale. Și tocmai cronicizarea acestei deteriorări face astăzi absolut necesară o reformă profundă.

Guvernul a venit cu o anumită variantă. Opoziția, ca întotdeauna, a spus nu. În mod cert, proiectul acela de lege avea destule aspecte discutabile. Printre ele, poate și cel legat de SMURD. În mod evident, abordarea abruptă, contondentă nu a fost inspirată. Printr-un plus de diplomație și tact din partea tuturor părților implicate, argumentele lor ar fi fost înțelese mult mai bine.

Sunt sigur că, într-un final, se va ajunge la o soluție bună. Consultarea profesioniștilor din domeniu este firească și ea va aduce în dezbatere un nou proiect de lege a Sănătății. Atunci lucrurile se vor calma, iar discuțiile vor fi ceva mai constructive decât până acum.

În toată această agitație, rămâne însă boala cronică a populismului practicat de USL. Mitingurile acelea “spontane” apărute prin grija organizațiilor de tineret ale PNL sunt „fascinante”. Într-adevăr, e multă “credibilitate” în strigătele câtorva sute de oameni, pregătiți cu pancarte, în care se cer, la pachet, protejarea SMURD și anularea comasării alegerilor …

La Iași, au fost câteva zeci de manifestanți. Dacă te uiți la anumite posturi de televiziune, crezi însă că e revoluție în țară. PSD nu a pierdut prilejul să promită pensii mai mari, iar PNL să continue circul suspendării președintelui. Iată că, într-un mod nefast, Sănătatea a devenit prilejul izbucnirii unei stări de agitație a unor oameni ușor de manipulat. De aceea, rugăm protestatarii sufocați de indignare să țină cont și de sfatul celui pe care doresc să-l susțină, adică al lui Raed Arafat: “Rog oamenii să nu mai iasă în stradă, să nu se mai lase manipulați politic!”.

Atenție la lecția americană!

Sunday, January 8th, 2012
Share

Statele Unite trebuie să se salveze de la un dezastru financiar. Și se vor salva. Dar cum președintele democrat pare să întârzie cu soluțiile viabile, americanii le așteaptă de la candidații de dreapta. În acest sens, republicanii, cu mici nuanțe, vorbesc despre aceleași lucruri vitale. Printre altele, e nevoie de reforma administrației, de relaxarea taxelor sau măcar evitarea unor noi creșteri ale acestora. În același timp, sunt obligatorii scuturarea serioasă a birocrației, oprirea influenței nelegitime a corporațiilor la nivelul decidenților politici și creșterea transparenței circuitelor financiare.

Vorbim despre soluții care se vor aplica atât în administrația centrală, cât și în cea locală, a marilor orașe, la fel de bolnave în aceste vremuri de criză. Sunt câteva măsuri pe care trebuie să le luăm imediat și noi aici, unde e nevoie, mai mult ca oricând, de un management profesionist. Este una dintre marile provocări pe care le lansez pentru proiectul Primăria 2012 – trecerea administrației locale de la funcționarea pe bază de interese, influențe, pile și rude, la funcționarea pe criterii de eficiență.

PS: Probabil că domnul Nichita își întreabă consilierii, oarecum confuzat, ce poate să mai însemne și ciudățenia asta.

Pentru USL e rău când e bine

Sunday, December 18th, 2011
Share

Domnul Adomniței, cu pretenții de fost ministru, ar trebui să învețe să citească bugetele și documentele anexe și conexe. Dacă ar fi fost într-adevăr interesat de proiectele și investițiile pentru Iași, ar fi identificat, în Programul de investiții din fonduri publice, sumele consistente alocate în 2012 pentru corpul 3 al Universității de Arte “George Enescu” din Iași, Teatrul Național “Vasile Alecsandri” și Complexul Național Muzeal “Moldova” Iași – Palatul Culturii și pentru multe alte proiecte ale orașului și județului.

În ceea ce privește Aeroportul, discuțiile au fost purtate și s-a ajuns la un consens la nivelul Consiliului Județean, unde consilierii USL au avut grijă ca ani de zile să blocheze proiectul. Este motivul pentru care s-au pierdut finanțările europene și guvernamentale, de care domnul Adomniței face caz acum. Cu toții au considerat de cuviință că noul proiect al Aeroportului trebuie concesionat. Ce rol mai are guvernul?

Autostrada Târgu Mureș-Iași-Ungheni și Spitalul Regional de Urgențe le găsește pe lista proiectelor de investiții majore ale României în parteneriat public-privat. Aveau legătură amendamentele la bugetul de stat cu parteneriatul public-privat?

Îi aducem aminte, dacă a uitat, că proiectele de investiții nu se finanțează doar din bugetul de stat, ci și din alte surse de finanțare, mai ales europene. Datorită ineficienței în accesarea unor astfel de fonduri, s-a ajuns în situația ca Iașul să riște să piardă o parte din banii alocați pentru Polul de creștere. De aceea, am făcut demersurile pentru a fi acceptată redistribuirea lor către reabilitarea termică a 57 de blocuri de locuințe.

Încă o dată se face dovada că USL Iași nu se simte bine când, în pofida vremurilor, sunt alocate fonduri, din diverse surse, pentru proiectele din județul și municipiul Iași.

România, în primul val al reformei fiscale europene

Sunday, December 11th, 2011
Share

Sunt peremptorii cauzele pentru care Uniunea Europeană a ajuns în actuala situație de criză. Acum contează mai mult soluțiile ce vor fi aplicate. Firește, există destule motive de pesimism, dar și oportunități care trebuie folosite. Mai ales pentru România, ceea ce s-a hotărât în aceste zile la Bruxelles este o șansă mare.

În toți anii de democrație, țara noastră a făcut progrese doar prin presiuni externe. Pentru a intra în NATO, am fost îndemnați să normalizăm relațiile cu minoritățile și cu vecinii țării. La început am acceptat greu aceste lucruri, dar rezultatele pozitive se văd. Apoi, pentru intrarea în UE, ni s-a impus reformarea instituțiilor cheie ale statului. Trebuie să acceptăm ideea că singuri, fără a fi constrânși de organisme internaționale, am fi progresat mai greu.

Acum ni se cere să fim responsabili financiar. Alături de toată Europa. Cu ținte, limite și sancțiuni precise, astfel încât să fie temperată orice tentație demagogică. Din fericire, România a făcut deja pași în această direcție. Dar noul acord UE reprezintă o garanție mult mai solidă pentru viitor, ce ar trebui consfințită și prin Constituție. Astfel, vom fi păziți de propriile rătăciri. Ar fi o șansă pentru schimbarea dezbaterilor publice și primenirea clasei politice. De aceea, în noile condiții, când un demagog va spune poporului “vă dau”, va trebui să explice automat și “de unde”.

Primăria trebuie să și producă bani, nu doar să-i risipească

Saturday, December 3rd, 2011
Share

Orice reprezentant al unei instituții publice poate să cheltuiască, dar nu are voie să risipească banii publici. La Primăria Iași, după un credit păgubos a urmat un al doilea, iar banii se pare că se risipesc prin găurile administrației.  Așa nu se mai poate. Munții de datorii se vor prăvăli peste noi în curând. Iar nota de plată nu va fi achitată de Primar, ci de fiecare dintre noi.

Orașul acesta e încremenit în grandomania proiectelor-mamut. Care durează cu anii și sfârșesc mereu cu scandaluri. Se cheltuiește sălbatic, adesea fără sens sau rațiune de ordin economic. Ori tocmai asta e înspăimântător – faptul că suntem obligați să achităm un etern delir al risipei.

Realitatea Iașului este următoarea: fără o redresare economică imediată, orașul este condamnat la stagnare. Nu mai putem trăi din mituri. Pentru că suntem capitala Moldovei și a culturii doar pe hârtie. De aceea, este necesară o schimbare completă a atmosferei din Palatul Roznovanu.

Din 2012, Primăria trebuie să producă bani, înainte de a-i cheltui. Stimularea antreprenoriatului și atragerea investițiilor trebuie să fie priorități absolute. Doar așa se poate proba puterea unui manager. Nu prin cheltuirea unor bani pe care nu-i are. Numai prin creștere economică locală se vor crea locuri de muncă și se vor putea plăti datoriile lăsate de alții. Iar acest lucru se face prin spirit antreprenorial și facilități transparente acordate investitorilor. Prin implicarea universităților în viața comunității și adaptarea programelor de studiu la cererea pieței locale. Prin corectitudine financiară, eliminarea birocrației, eficientizarea regiilor și stoparea risipei din banii publici.

Schimbarea trebuie să se simtă în toate cotloanele administrației. Nu mai avem vreme de stagnare și de lamentări. Voi spune de câte ori am ocazia că dezvoltarea economică trebuie să fie prima noastră grijă! Fără a aștepta daruri de la alții. Și asta se poate, știu sigur că se poate! Trebuie doar să vrem.

Taxa pe tranzacții financiare

Thursday, October 20th, 2011
Share

Pe 28 septembrie, nu numai Europa a fost răscolită, ci și planeta. A fost ziua în care Comisia Europeană a anunțat propunerea de introducere, de la 1 ianuarie 2014, a taxei pe tranzacțiile financiare la nivelul celor 27 de state ale Uniunii Europene.

Imediat, suporterii și inamicii ideii au început să-și susțină pozițiile. Destul de porniți sunt suedezii, care, între 1984-1991, au avut o astfel de taxă. Imediat după ce sistemul a fost pus în practică, piața financiară a fost bulversată. Veniturile preconizate au fost de 30 de ori mai mici. După 1991, când s-a renunțat la taxă, piața și-a revenit.

Englezii nici să n-audă, deși Marea Britanie a fost prima țară din lume care a folosit, din 1694, taxa pe tranzacțiile cu acțiuni, la bursa din Londra. Acum consideră că este o problemă ce ține de competența fiecărei țări. Nici americanii nu sunt încântați de inițiativă, deși susținători există și prin statele lor.
Se pare că la reuniunea din noiembrie 2012, G20 își va spune punctul de vedere. Să nu uităm însă că există și G20 global tax.

Susținătorii ardenți sunt francezii și germanii. Inițiativa actuală a fost declanșată, în 2010, de către unele organizații de caritate, sub numele de Taxa lui Robin Hood, cu trimitere la James Tobin, laureat al Premiului Nobel, cu a sa Tobin tax de pe piețele tranzacțiilor monetare, din 1972.

Cetățenii Europei se tem că până la urmă tot ei vor suporta efectele unei astfel de taxe, la fel ca taxa pe valoare adăugată (TVA) sau impozitul pe vânzări, ca taxe de consum, de data aceasta în calitate de consumatori ai produselor și serviciilor financiare. De aceea, se crede că noua taxă vizează întreaga piață financiară. De fapt, nu se taxează instituțiile financiare și nici băncile, ci doar anumite tipuri de tranzacții, considerate a fi speculative. De exemplu, acțiunile și obligațiunile vor fi taxate cu 0,1%, iar piața derivatelor cu 0,01%. Sunt și câteva excepții.

În vizor sunt speculatorii din piață. Se apreciază astfel că UE va obține anual 57 miliarde de euro. Alții spun că o asemenea taxă va conduce la o diminuare a tranzacțiilor specificate cu aproape 90% și că piața se va deplasa în alte zone, netaxabile. Mai mult, produsul intern brut european pe termen lung se poate reduce cu 0,5%-1,8%.

Oricum, se pare că taxa va fi introdusă, iar ea va conduce și la micșorarea contribuției anuale a fiecărei țări la bugetul european. Până atunci vor fi numeroase dezbateri la nivelul întregii Uniuni Europene.

Politicieni, atenţie la generaţia 17-33 de ani!

Sunday, September 18th, 2011
Share

A fost o primăvară arabă zguduită de tinerii cu vârsta sub 30 de ani.

Europa a avut parte de o lungă vară înfierbântată de mişcările de stradă ale aceleiaşi categorii de tineri, sub 30 de ani, neintegrată pe piaţa muncii.

Primarul New Yorkului lansează semnale serioase către guvernanţi şi politicieni, îndemnându-i să trateze cu mare grijă categoria tinerilor absolvenţi de studii liceale şi superioare ai ultimilor ani. N-ar vrea să fie martorul unei toamne americane.

La noi, preocuparea numărul 1 este schimbarea generaţiilor de politicieni. Preocuparea numărul 2 se referă la programele de asistenţă socială. Iar preocuparea numărul 3 îi are în vedere pe cei ce vor guverna din 2012. Nicidecum ce vor mai putea guverna. Şi foarte puţin se discută despre sutele de mii de absolvenţi ai învăţământului liceal şi universitar, fără nici o şansă de angajabilitate.

Preocuparea numărul 1, schimbarea politicienilor şi a guvernanţilor, este controlată aproape total de generaţia 34-46 de ani. Aceştia par mai degrabă înclinaţi spre egocentrism şi narcisism. De obicei, nu cred în echipă sau în lideri. Ei sunt centrul universului. Uşor, în timp, nelucrând în echipă, influenţa lor ar putea să scadă.

Pe planul al doilea, al programelor de asistenţă socială, sunt vizaţi îndeosebi cei din categoria de vârstă 47-65 de ani (mulţi încă nepensionaţi şi/sau fără loc de muncă), dar şi cei de peste 65 de ani.

Preocuparea numărul 3, lupta pentru guvernare, doar ca enumerare se află pe o astfel de poziţie, căci prin actorii implicaţi, se află într-o simbioză (im)perfectă cu persoanele implicate în prima preocupare.

După opinia mea, preocuparea numărul zero trebuie să-i aibă în centrul atenţiei pe tinerii de 17-33 de ani. Sunt foarte mulţi. Foarte puternici. Foarte uniţi, prin reţelele de socializare, ai căror stăpâni sunt. Şi, încă, destul de liniştiţi. Sunt foarte atenţi la colegii planetari de generaţie. Deşi nu le place să conducă, nu acceptă orice fel de şef. In următorii ani, chiar dacă nu cochetează cu ideea responsabilizării personale, vor prelua frâiele întregii pieţe a forţei de muncă şi a celorlalte poziţii cheie din societate.

Aşadar, politicieni şi guvernanţi, trebuie să găsim măsuri pentru sprijinirea acestei generaţii, pentru a preîntâmpina un posibil viitor anotimp românesc fierbinte.