Archive for the ‘educaţie’ Category

Discriminarea din programul “Cornul şi laptele”

Tuesday, March 9th, 2010

Comunicat de presă

În Şedinţa Senatului din 8 martie 2010, senatorul Dumitru Oprea a ridicat problema discriminării produsă în rândul copiilor prin programul Cornul şi Laptele.

Parlamentarul ieşean a spus: “Mai mulţi părinţi, dar şi educatori consideră că, prin aplicarea Ordonanţei de urgenţă 96/2002 republicată, o parte dintre preşcolari sunt discriminaţi. Prin modificarea ordonanţei în 2009 s-a reparat o greşeală, prin includerea în program şi a elevilor din clasele V-VIII, dar şi a şcolilor şi grădiniţelor din sistemul privat. Însă, copiii de la grădiniţele cu program prelungit au fost excluşi.

Ca urmare, senatorul PD-L a solicitat Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, domnul Daniel Petru Funeriu, să comunice măsura în care şi această categorie de copiii ar putea să beneficieze de programul Cornul şi Laptele.

Domnul Dumitru Oprea a declarat: “Părinţii copiilor înscrişi la grădiniţele cu program prelungit suportă deja costul meselor, iar posibilitatea de a le oferi şi lor o gustare le-ar diminua cheltuielile. Numărul preşcolarilor cu program prelungit reprezintă o treime din totalul copiilor de grădiniţă, dar pentru ei ar fi o bucurie faptul că ar putea primi ceva. Orice copil care vede că un altul primeşte ceva şi el nu, îşi pune întrebarea firească de ce nu şi el? Ce explicaţie poţi să-i dai? Că prin lege s-a considerat că el oricum mănâncă la grădiniţă!?! Cel puţin din punct de vedere emoţional, pentru el contează enorm că va primi un pacheţel!

Birou Senatorial Dumitru OPREA

Lipsa comunicării creşte incertitudinea în derularea proiectelor din cadrul POS DRU

Tuesday, March 2nd, 2010

Comunicat de presă

În Şedinţa Senatului din 1 martie 2010, senatorul Dumitru Oprea a ridicat problema lipsei de comunicare în privinţa situaţiei proiectelor aprobate în cadrul unor linii de finanţare a Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU).

Parlamentarul ieşean a spus: “Fundaţia Iosif din Iaşi ne-a comunicat faptul că proiectul <<Educaţia înseamnă viitor!>>, depus şi aprobat, din iunie 2009, în cadrul liniei de finanţare <<Nu abandona şcoala!>>, nu are încă semnat contractul de grant cu organismul intermediar. Este un proiect care are drept solicitant Direcţia de Asistenţă Comunitară Iaşi, în parteneriat cu fundaţia susmenţionată.

Ca urmare, domnul Dumitru Oprea a solicitat Directorului general al Organismului Intermediar POS DRU, din cadrul Ministerului Educaţiei, să transmită situaţia proiectului, motivele pentru care contractul nu s-a semnat, precum şi măsurile ce vor fi luate pentru a clarifica problema. De asemenea, senatorul PD-L a cerut o mai mare responsabilitate şi transparenţă din partea autorităţii, având în vedere numeroasele sesizări privind lipsa informaţiilor despre proiectele aprobate, dar necontractate, precum şi neîncadrarea în termenele de derulare a procedurilor de selecţie şi semnare a contractelor de finanţare.

Senatorul Dumitru Oprea a declarat: “Lipsa comunicării creează mari probleme în rândul solicitanţilor de fonduri, având în vedere dificultăţile de planificare şi prognoză a unor activităţi şi surse de finanţare. Se pare că birocraţia şi/sau dezinteresul anumitor persoane nu fac decât să vină în contradicţie cu deciziile guvernului de creştere a ratei de absorbţie a fondurilor europene. Organismele intermediare au un rol hotărâtor în această privinţă, însă, de multe ori, se pare că ori nu vor, ori nu pot. Pentru a elimina orice comentariu la adresa lor, trebuie să comunice şi să aibă un comportament adecvat în raport cu beneficiarii de fonduri.

Birou Senatorial Dumitru OPREA

Legea învăţământului, ameninţată de haosul legislativ

Monday, February 22nd, 2010

Declaraţie politică, depusă în scris la Senatul României, 22 februarie 2010

Nu de puţine ori auzim despre haosul produs de intrarea în vigoare a unor legi şi acte normative. În cele mai multe cazuri, pe bună dreptate, vina este dată pe legislativ. Este fenomenul care se poate declanşa şi prin iniţiativa legislativă a unui coleg senator, cu titlul “Lege pentru completarea Articolului 170 din Legea învăţământului nr. 84/1995″. Până aici, nimic în neregulă. Se propune introducerea unei noi categorii de burse. Însă, o primă năstruşnicie apare chiar din titlu, prin trimiterea la un articol din lege care reglementează cu totul altceva decât şi-a propus iniţiatorul. Acesta solicită completarea Art. 170, alineat 2, cu expresia burse sportive, iar Art. 170 din Legea învăţământului se referă la “Sistemul de finanţare a învăţământului preuniversitar de stat…”, nicidecum la burse.

În spatele acestei probe de iluzionism legislativ se află un şir de nereguli grave, cu efecte financiare, de discriminare şi de discreditare a legislativului. Dintre nereguli merită a fi menţionate doar trei:
1. Diferenţă enormă între titlul iniţiativei şi conţinut
Se înlocuieşte un text privind finanţarea învăţământului preuniversitar, prin necorelarea articolelor de lege, cu un text referitor la burse, subminând astfel atât Articolul 170, alin. 2 - despre finanţare, cât şi situaţia burselor, pe care le afectează prin redundanţă. Necorelarea articolelor este cu atât mai gravă cu cât Camera Deputaţilor şi Consiliul Legislativ şi-o asumă, ba o şi legitimează în mod aberant. O astfel de eroare poate să pună în dificultate finanţarea învăţământului preuniversitar, care riscă să rămână fără text de lege. Probabil, iniţiatorul dorea să facă referire la articolul 172, alineatul 2, care reglementează bursele pe bază de contract, precum şi creditele de studiu acordate de bănci.

2. Legat de prima neregulă, vine şi cea de-a doua. Din garant al legalităţii şi coerenţei normativelor, Consiliul Legislativ devine acreditantul unei practici ilegitime la nivel de tehnică legislativă. Contrar propriilor sale evidenţe, Consiliul încearcă să depăşească erorile din iniţiativă, făcând referire la o situaţie care nu a existat niciodată, şi anume renumerotarea articolelor din legea învăţământului, în context de republicare ulterior lui decembrie 1999. Aceasta este însă o gravă eroare! Articolul 170, respectiv 172 au rămas nerenumerotate, indiferent de modificările survenite în lege. Mai mult, articolul 172 este printre puţinele care nu au suferit nici o schimbare de conţinut din 1995, ceea ce înseamnă că nu a ridicat nici un fel de probleme în aplicare.

Dacă această afirmaţie nereală a Consiliului Legislativ ar fi avut doar consecinţe la nivel formal, şi nu de substanţă asupra textului de lege, nu ne-ar fi preocupat situaţia. Însă, prin gestul său, Consiliul Legislativ consolidează un abuz derivat din eroare, superficialitate şi neştiinţă, de natură a periclita situaţia învăţământului. Iniţiativa, indiferent de forma pe care o îmbracă, conduce la multiple discriminări şi lezarea flagrantă a autonomiei instituţiilor ce gestionează acordarea burselor.

3. În sfârşit, o treia neregulă este substituirea de către Comisia de învăţământ şi Comisia pentru administraţie publică
, ambele din Senat, în competenţele reale ale Camerei Deputaţilor. Comisiile, schimbând titlul legii, au modificat şi obiectul de reglementare. În plus, tot textul iniţial este eliminat, iar comisiile reglementează altceva. Astfel, comisiile se transformă în iniţiatori ai unui nou text în cazul unui proiect aprobat tacit de Camera Deputaţilor. După cum ştim, în sistem bicameral, în ambele camere trebuie să se analizeze acelaşi text de lege şi acelaşi obiect de reglementare.

Toate acestea sunt forme evidente de agresare legislativă a legii învăţământului. Lor li se adaugă şi agresarea limbii române, în speţă a cuvântului performanţă. Ea se înfăptuieşte prin includerea în Art. 172, alin. 1, nevizate de iniţiativa legislativă, alături de bursa de performanţă, a burselor de performanţă sportivă şi a celor de performanţă artistică.
În DEX, performanţa este definită ca “1) Rezultat (deosebit de bun) obţinut de cineva într-o întrecere sportivă (subl. ns); prin extensiune, performanţa înseamnă o realizare deosebită într-un domeniu de activitate (subl. ns)”. Dacă extrapolăm teoria inteligenţelor multiple a lui Gardner, putem vorbi despre cel puţin 10 tipuri de performanţe. Ce-ar însemna să le enumerăm pe toate? De ce s-o facem când cuvântul performanţă este definit atât de generos în limba română? El nu limitează domeniile de activitate, implicit de performanţă!

Oricum, concluzia este că avem de-a face cu o iniţiativă care bulversează un întreg sistem, într-un punct în care simplitatea şi claritatea articolelor din legea supusă completării sunt atât de evidente. Ca urmare, consider că erorile înregistrate pe procedura legislativă, discriminările şi problemele financiare pe care le poate genera ar trebui să conducă nemijlocit la neaprobarea unui astfel de text de lege. Mai mult, este un semnal de alarmă asupra corectitudinii, legitimităţii şi rigurozităţii demersului legislativ.

Senator PD-L
Prof. univ. dr. Dumitru OPREA

Revistele naţionale recunoscute internaţional sunt fără valoare pentru instituţiile româneşti de evaluare

Tuesday, February 9th, 2010

Comunicat de presă

În Şedinţa Senatului din 8 februarie 2010, Senatorul Dumitru Oprea a transmis o întrebare Preşedintelui Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS), domnul prof. dr. ing. Ioan Dumitrache. Tema a fost evocată ca urmare a discuţiilor din rândul profesorilor şi cercetătorilor din universităţile româneşti privind evaluarea revistelor ştiinţifice naţionale.

Domnul Senator a declarat:
Mulţi membri ai comunităţii academice se declară nemulţumiţi în legătură cu maniera de evaluare a revistelor din România, din cauza criteriilor neadaptate la evoluţia rezultatelor cercetării şi recunoaşterilor internaţionale. Concret, sunt reviste cotate ISI sau indexate în baze de date, cu factor de impact, care în România, pe baza regulilor stabilite, nu sunt încadrate în clasificarea A sau B+, din motive ce depăşesc uneori puterea de înţelegere (nu au 3 ani vechime, nu au fost transmise prin curier privat, nu mai este valabilă evaluarea pe baza link-ului la baza de date indexată etc).”

Domnul Dumitru Oprea a solicitat Preşedintelui CNCSIS să comunice strategia pe care instituţia o are în vedere pentru modificarea sistemului de evaluare şi cotare a revistelor româneşti recunoscute internaţional, adaptând setul de criterii la dinamica domeniului. De asemenea, s-a cerut ajustarea indicatorului de calitate pentru finanţarea de bază (IC6) conform tendinţelor actuale de valorificare a rezultatelor cercetării şi de publicare în reviste naţionale şi internaţionale cotate ISI sau indexate în baze de date, cu factor de impact.

Parlamentarul PD-L a declarat “sistemul de evaluare este destul de evaziv, blocat în timp, lăsând loc la tot felul de interpretări, în funcţie de anumite interese. Aceste aspecte conduc la refuzul comunităţii academice de a mai publica în reviste ştiinţifice româneşti, ceea ce va determina un regres în apariţia publicaţiilor de specialitate din ţară, cu recunoaştere internaţională, îndepărtându-ne, tot mai mult, de topurile mondiale.

Birou Senatorial Dumitru OPREA

Susţinerea Moldovei - o necesitate pragmatică şi morală

Monday, February 1st, 2010

Declaraţie politică în Plenul Senatului României, 1 februarie 2010

Problema unor români este aceea că patriotismul lor depinde de conjunctură. Dacă lor le merge bine, atunci elanul fratern se manifestă cu generozitate. Ar ajuta imediat pe conaţionalii lor, de acasă sau de peste hotare, făcând paradă de un gest aşa nobil. Lucrurile se complică atunci când aceşti oameni, să le spunem “prea calculaţi”, au o anumită dificultate personală. E o situaţie pe care o întâlnim chiar în aceste zile cu privire la Republica Moldova.

Numeroase voci din presă, deloc lipsite de importanţă, pun serios în discuţie gestul preşedintelui Băsescu de a acorda un ajutor nerambursabil Chişinăului. Este vorba de 100 de milioane de euro, acordate în 4 ani, pentru proiecte de educaţie şi infrastructură. Aşadar, sunt 25 de milioane pe an date unui stat care nu beneficiază de fondurile structurale ale UE. Pragmatic vorbind, susţinem o ţară vecină mică, aflată într-un firav proces de democratizare, ameninţată, în continuare, de pericolul instabilităţii politice. Astfel, chiar dacă nu am fi avut nici o legătură istorică specială cu acest stat, tot ar fi fost justificat un ajutor în aceste condiţii.

Nemulţumirile contestatarilor ţin însă de momentul ales. Avem probleme economice mari şi suntem chiar noi dependenţi de FMI şi Banca Mondială. Observaţia este justă până la un punct. Problemele României sunt reale, dar ele nu ţin de 25 de milioane în plus sau în minus. Reformele noastre structurale sunt mult mai profunde şi presupun finanţări mult mai consistente. În plus, există şi un aspect moral. Cât de bogat trebuie să fii ca să-ţi permiţi patriotismul? Cât de bine trebuie să trăieşti ca să faci gesturi generoase pentru confraţii tăi?

Evident, nu ne aflăm în cel mai fericit moment cu putinţă. România se străduieşte să iasă dintr-o criză economică dureroasă şi lungă. Vom avea dificultăţi încă vreo câţiva ani de acum încolo. Şi totuşi, avem datorii morale care sunt dincolo de aceste lucruri. Prietenia se arată la greu, nu la bine. Prin gesturi concrete, nu prin vorbe goale. Tocmai de aceea este atât de important acest gest, aşa cum este şi suplimentarea burselor de studiu pentru studenţii moldoveni.

Confraţii de peste Prut sunt într-o situaţie infinit mai grea decât a noastră şi ne aşteaptă ajutorul. Măcar acum, când soarta lor depinde şi de noi, nu avem dreptul să-i abandonăm. Altfel, vom continua să ne lamentăm mereu că suntem un popor vitregit de duritatea istoriei.

Senator PD-L
Prof. univ. dr. Dumitru Oprea

Tinerii dau dovadă de responsabilizare şi conştientizare în privinţa mediului

Friday, November 27th, 2009

Pe 26 noiembrie 2009, Senatorul Dumitru Oprea a participat la deschiderea Festivalului de film documentar de mediu Doc Est, aflat la a treia ediţie în România, festival organizat de Centrul Cultural Francez Iaşi, Centrul Cultural German Iaşi, Asociaţia “Mai Bine” şi Asociaţia “Tinerii Ecologi Români din Iaşi”.

Domnul Dumitru Oprea a declarat: “Sunt impresionat de eveniment, mai ales că în sală mai mult de 90% dintre participanţi au fost tineri. Asta înseamnă că le pasă de mediul în care vor trăi. Înseamnă că au conştientizat că în mediul global în care trăim, pentru a asigura echilibrul dintre om şi natură, mesaj dat de festival, trebuie să găsim măsuri locale care să protejeze mediul“.

Semnalul dat prin evenimentul de la acest sfârşit de săptămână este unul extraordinar, având în vedere şi alte acţiuni organizate de cele două asociaţii şi nu numai, conduse de tineri pentru tineri.

Domnul Senator a mai spus: “am convingerea că voluntariatul în care cele două organizaţii acţionează pe segmentul de mediu este specific şi altor asociaţii de tineret, motiv pentru care am certitudinea că anul 2011, Anul European al Voluntariatului, va fi unul cu impact şi de impact în Iaşi“.

Birou Senatorial Dumitru OPREA

Ministrul lanţurilor de ilegalităţi

Friday, September 18th, 2009

Este incredibil! Doamna ministru Ecaterina Andronescu are convingerea că un Ordin de Ministru, în speţă 5139 din 16.09.2009, inexistent pe site-ul MECI şi al Monitorului Oficial, partea I, poate să încalce flagrant legi organice. Articolul 74, din Legea 24 din 27 martie 2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, stipulează că: “Ordinele, instrucţiunile şi alte asemenea acte trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise şi nu pot conţine soluţii care să contravină prevederilor acestora.”

Prin ordinul susmenţionat, se face trimitere la articole nerelevante din legile învăţământului şi statutului cadrului didactic, neamintindu-se exact ceea ce trebuia. Este cazul Art. 21 alin. 5 din Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, care stabileşte că: “În cazul neocupării funcţiilor de director sau director adjunct conform prevederilor prezentului articol, inspectorul şcolar general (subl. ns.) are dreptul de a face numiri cu delegaţie sau prin detaşare (subl. ns.), pe o perioadă de cel mult un şcolar, cu posibilitatea de revenire după fiecare scoatere la concurs.”

Aberant este conţinutul Art. 3 alin. (1) din Ordinul Ministrului 5139/16.09.2009, care anulează detaşările legale efectuate de inspectorii şcolari generali, dar mai ales al Art. 3 alin (2), care este o sfidare crasă a legii: “Pe aceeaşi dată se abrogă prevederile legale care abilitau inspectorii şcolari generali de a face detaşări în interesul învăţământului pentru funcţiile de conducere sau îndrumare şi control”.

Prin Art. 6, “Prezentul ordin intră în vigoare începând cu anul şcolar 2009-2010 şi abrogă toate dispoziţiile contrare”, s-a propus anularea efectelor legilor organice susmenţionate, sfidându-se Art. 11 din Legea 24/200, care prevede că “a) proiectul de act normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel, cu care se află în conexiune”.

Aşadar, prevederile Ordinului Ministrului 5139/16.09.2009, ca şi toate prevederile privind admiterea în învăţământul superior pentru anul universitar 2009-2010, emise după 31 martie 2009, constituie lanţuri de ilegalităţi ale doamnei ministru Ecaterina Andronescu.

Sperăm ca instituţiile abilitate să se sesizeze din oficiu. Până atunci, un ministru cu o minimă demnitate îi va demite pe incompetenţii din preajma sa, după care îşi va da demisia.

Senator PD-L

Prof. univ. dr. Dumitru OPREA

Atacaţi guvernul atunci când nu va face reforme!

Thursday, September 17th, 2009

Declaraţie politică în Plenul Senatului României, 16 septembrie 2009

Sunt 20 de ani de când România trebuia să facă reforme structurale. Dificultăţile economice obiective sau diverşi politicieni încremeniţi în trecut au amânat mereu finalizarea acestor schimbări fundamentale pentru ţară. În mod paradoxal poate, tocmai o altă dificultate economică, de data asta extrem de brutală, ne forţează să ducem la capăt reformele. Concret, este vorba de învăţământ, economie, sistemul de salarizare a bugetarilor şi, ulterior, de reorganizarea administrativă.

Profesorii trebuie să se adapteze la noile realităţi din educaţie, bugetarii să performeze şi să elimine aberaţiile salariale din sistem. S-au operat deja închideri de agenţii guvernamentale, iar numărul de angajaţi la stat se restrânge. Directorii de regii autonome, obişnuiţi cu lefuri substanţiale, îşi pierd din avantaje, unii bugetari îşi văd locul de muncă în pericol, dispare şirul interminabil de sporuri salariale, pensiile astronomice vor coborî la limite normale. Aşa cum era de aşteptat, toate aceste schimbări, care afectează vieţile a milioane de oameni, sunt dificil de acceptat sau chiar dureroase. Mai mult, nemulţumirile sunt amplificate de duritatea crizei economice şi de dificultatea găsirii unui alt loc de muncă în sectorul privat.

Dincolo însă de disputele între anumite categorii de salariaţi pentru indicatori de salarizare mai buni, guvernul trebuie să explice mult mai bine care este rostul acestor schimbări, făcute cu riscuri politice enorme. Şi, cu atât mai mult, trebuie să explice clar de ce este atât de necesar să existe restrângerile de personal. Lumea trebuie să ştie cât se poate de clar unde au dus anii de populism şi de inconştienţă în administrarea economiei. Finanţele ţării sunt bolnave, iar sistemul bugetar nu mai poate fi alimentat cu bani ca până acum. Am ajuns să plătim salarii şi pensii din împrumuturi externe, să ne îndatorăm la niveluri nemaiîntâlnite. Cei care au avut pe mână finanţele în anii de boom economic au tolerat cheltuieli publice absurde, au întreţinut „obezitatea” sistemului de stat. Abia criza ne-a trezit la realitate.

Românii trebuie să mai ştie că guvernul operează pentru a nu amputa. Economia este un pacient cu plăgi multiple şi grave. Ani la rândul, am cheltuit bani pe care de fapt nu îi aveam. Sistemul bugetar a devenit tot mai ineficient şi mai mare, o povară de nesuportat pentru sectorul privat. Toate acestea s-au întâmplat sub privirea nepăsătoare a celor care acum fac liniştiţi opoziţie sau se prefac că sunt la guvernare.

Spuneam că lumea e nemulţumită. Sunt cei mulţi, cu venituri mici, ameninţaţi de concedieri şi îngheţări de salarii. Mai sunt şi cei puţini, cu salarii imense, speriaţi de pierderea lefurilor grase. Nu în ultimul rând, sunt şi partidele de opoziţie sau semi-opoziţie, gata să capitalizeze iritarea oamenilor pentru campania electorală. La toţi aceştia, care acuză interesat sau dintr-o teamă justificată duritatea ajustărilor structurale, Executivul actual trebuie să răspundă calm şi hotărât - “Nu, guvernul nu e nebun pentru că face reforme. Ar fi nebun tocmai dacă nu le-ar face”.

Senator PD-L
Prof. univ. dr. Dumitru OPREA

Finanţarea educaţiei pretimpurii

Monday, September 7th, 2009

Declaraţie politică în Plenul Senatul României, 7 septembrie 2009

Vreau să atrag atenţia asupra faptului că practica educaţiei pretimpurii nu există încă în ţara noastră. În România, conform unui proiect de lege din 2009, se solicită finanţarea serviciilor de îngrijire (subl. ns.) a copiilor, nu de educare a lor (subl. ns.), pentru vârsta de la 3 luni la 3 ani. Îngrijirea s-ar efectua prin creşe, centre de zi şi baby-sitter. Totul este propus a se realiza în alte structuri decât cele educaţionale.

În 1989, în România existau peste 900 de creşe, în care erau găzduiţi peste 90.000 de copii. În 2009, sunt peste 200 de creşe, pentru circa 11.000 de copii. Aşadar, numărul creşelor s-a redus cu 700, iar al copiilor, ce pot fi cuprinşi într-o astfel de formă de îngrijire, cu aproape 80.000. Până în 2013, se preconizează a se asigura servicii de îngrijire pentru 65.000 de copii sub 3 ani, ceea ce înseamnă cam 10% din numărul total al copiilor de această vârstă. Pentru ei, în prezent, s-a calculat un cost lunar de 800 de lei, cu posibilitatea de a se asigura şi 1000 de lei.

Specialiştii în psiho-pedagogie de la Harvard au ajuns însă la concluzia că, pe planul educaţiei, cele mai importante segmente de vârstă sunt 0-18 luni, 19-36 luni şi 37-60 luni. Dincolo de aceste intervale, eforturile pot fi înzecite, iar rezultatele sunt aproape nule. Matricea gândirii se conturează până la 5 ani.

În România de astăzi, doar 3,3% dintre copiii de până la 36 de luni beneficiază de servicii de îngrijire, şi nu de educaţie. În Danemarca, beneficiarii educaţiei, pentru aceeaşi categorie de vârstă, reprezintă 83%. Imensă diferenţa. În schimb, în ţara noastră, mamele primesc, în anumite condiţii, indemnizaţia pentru creşterea copilului timp de 2 ani sau 3 pentru copiii cu handicap, în valoare de 800 lei, lunar.

Nici legea creşelor nu încurajează schimbarea mentalităţii de abordare. Se discută doar dacă unităţile de îngrijire sunt de stat, care primesc finanţare din surse centrale şi locale, sau private, cărora nu li se oferă nimic din fondurile publice. De fapt, greşeala este aceea că nu se înţelege că investiţia este în copii şi nu în prestatorii de servicii.

Considerăm că, dacă s-ar finanţa educaţia pretimpurie, prin extinderea gratuităţii, mulţi investitori privaţi ar fi motivaţi să pună la dispoziţie fonduri şi în acest segment important al educaţiei. Mamele ar putea să-şi reia activitatea la câteva luni după naştere, iar sumele ce le reveneau lunar, prin realocare, să li se transfere copiilor, pentru educarea lor pretimpurie. De asemenea, s-ar cuveni ca şi copiii mamelor care n-au realizat venituri impozabile în ultimele 12 luni, înaintea naşterii, să primească finanţare pentru educaţie. Aşa ar opera şi egalitatea de şanse încă de la naşterea copiilor. Aşa s-ar încuraja politica demografică a României. Aşa nu vom ajunge la doar 14 milioane de locuitori în 2050.

Mai mult, propunem ca sumele alocate de părinţi pentru orice formă de educaţie, probate cu documente justificative, să fie scutite de impozit. Să fie deduse din veniturile impozabile ale anului fiscal. Se poate stabili un prag maxim anual al deducerilor fiscale.

Şi încă un act de justiţie socială. Indiferent de forma de educaţie, atunci când se plătesc taxe, ele să fie diferenţiate după nivelul veniturilor anuale ale familiei. Este recomandată o grilă naţională a intervalelor de venituri.

Am putea trece astfel la îngrijirea mai multor copii nou-născuţi prin educaţia pretimpurie, printr-o curriculă care încă nu există în sistemul educaţional. Cred că, prin astfel de măsuri, România ar intra în categoria ţărilor cu cea mai mare deschidere pentru educaţie. Iar dacă am realiza acest lucru, atunci am putea fi mult mai liniştiţi că toţi copiii noştri vor avea un viitor mai bun.

Senator PD-L
Prof. univ. dr. Dumitru OPREA

Activitatea Senatorului Dumitru OPREA, august 2009

Thursday, September 3rd, 2009

1. Activitate în Circumscripţia electorală
• Audienţe la biroul parlamentar. Tipuri de probleme ridicate de persoanele care au solicitat audienţe:
− locurile de muncă;
− ajutoare financiare pentru acoperirea costurilor medicale sau pentru sprijinirea unor fundaţii şi asociaţii;
− recalcularea pensiilor;
− despăgubirile în bani pentru proprietăţile revendicate şi nepunerea în aplicare a deciziilor Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor;
− locuinţe sociale;
• Transmiterea de adrese şi cereri pentru oferirea de soluţii de către instituţiile abilitate, în funcţie de problemele ridicate la audienţe şi care nu se încadrează în competenţa biroului senatorial: Primăria Muncipiului Iaşi - Direcţia de Asistenţă Comunitară, Primăria Comunei Ciurea.
• Deplasări, în colegiul 5, pentru discutarea problemelor pe care le ridică locuitorii;
• Organizarea unei conferinţe de presă pe tema legilor educaţiei, Iaşi, 24 august 2009;
• Participare la dezbaterea cu tema “Transparenţa instituţiilor şi colaborarea societăţii civile cu aleşii din plan local şi central”, organizată de Institutul pentru Politici Publice Bucureşti la Iaşi, 28 august 2009;
• Participare la lansarea proiectelor pentru realizarea staţiilor de epurare Tg. Frumos şi Moţca, 30 august 2009;
• Participarea la emisiuni ale studiourilor de radio şi la televiziuni locale, respectiv Radio Iaşi (La zi în viaţa partidelor parlamentare), Antena 1 Iaşi (City Puls), TV Iaşi (Vara pentru voi. Educatia);
• Apariţii în presa scrisă şi online (Buna Ziua Iaşi, Evenimentul de Iaşi, Flacăra Iaşului, Iasicastiga.ro, IasiTV Life, Ieşeanul, Machiavelli.ro, NewsIaşi, Ziarul de Iaşi, Ziua de Iaşi, 24 de ore).

2. Activităţi în Parlament
2.1 Participare la lucrările Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii: 25 august 2009

2.2 Participare la dezbaterea publică a legilor educaţiei
Participare la dezbaterea publică cu tema “Reforma structurală a societăţii româneşti. Modernizarea României prin educaţie”, de la Palatul Parlamentului, organizată la iniţiativa preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, 18-19 august 2009.

Admin