Archive for the ‘educaţie’ Category

Activitatea senatorului Dumitru OPREA, mai 2011

Friday, June 3rd, 2011
Share

1. Activitate în Circumscripţia electorală
• Audienţe la biroul parlamentar. Tipuri de probleme ridicate de persoanele care au solicitat audienţe:
• locuri de muncă;
• ajutoare financiare, alimentare etc.
• despăgubiri pentru proprietăţile revendicate;
• abuzuri ale primăriei în privinţa punerii în posesie a terenurilor câştigate în instanţă;
• propuneri privind îmbunătăţirea legislaţiei referitoare la efectuarea lucrărilor în regie proprie
• problema penalităţilor calculate de Termoservice pentru datoriile asociaţiilor de locatari şi modul de calcul al căldurii în pauşal;
• consiliere în privinţa accesării fondurilor nerambursabile.
• Transmiterea de adrese şi cereri pentru oferirea de soluţii de către instituţiile abilitate, în funcţie de problemele ridicate la audienţe şi care nu se încadrează în competenţa biroului senatorial: Prefectura Judeţului Iaşi, Comisia de Petiţii a Senatului României, ANRP.
• Deplasări, în colegiul 5, pentru discutarea problemelor pe care le ridică locuitorii.
• Participare la şedinţa organizată de Prefectura Iaşi în legătură cu modernizarea zonei de agrement Ciric, la care au luat parte reprezentanţii de la Inspectoratul Teritorial pentru Regim Silvic şi Vânătoare (ITRSV) Suceava, de la Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Iaşi, Primăria Iaşi (12 mai 2011)
• Continuarea acţiunilor de stopare a defrişării pădurii Ciric.
• Participarea la emisiuni ale studiourilor de radio şi televiziuni locale şi centrale, respectiv Radio Iaşi (La zi în viaţa partidelor parlamentare, Martor), Radio România Actualităţi (Antena partidelor politice), Antena 1 Iaşi (City Puls), TV Bit (Vizibil-invizibil).
• Apariţii în presa scrisă şi online (AgerPres, Buna Ziua Iaşi, Evenimentul de Iaşi, Flacăra Iaşului, IasiTV Life, Ieşeanul, InfoMulticast, Politica Locala, JurnalVirtual.ro, Machiavelli.ro, Monitorul, NewsIasi, Ziarul de Iaşi, 24 de ore, EduManager, Iasi Plus).

2. Activităţi în Parlament
2.1 Participare la lucrările în Plenul Senatului
Datele şedinţelor în plen: 2, 4, 9, 11, 16, 18, 23, 25, 30, cu următoarele intervenţii:
• întrebare adresată comisarului general al Gărzii Naţionale de Mediu: „Respectarea legislaţiei de mediu în cazul Proiectului de modernizare a zonei de agrement Ciric, Iaşi” (2 mai 2011)
• declaraţie politică cu titlul „Bugetul socialiştilor utopici” (4 mai 2011)
• privind Propunerea legislativă privind standardele de cost în domeniul diagnosticului clinic de laborator (4 mai 2011)
• privind Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii (4 mai 2011)
• privind Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (4 mai 2011)
• privind Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2011 privind reglementarea acordării eşalonărilor la plată (9 mai 2011)
• întrebare adresată Ministerului Dezvoltării Regionale şi turismului: ”Situaţia  proiectelor din cadrul Programului Operaţional Regional (POR) la nivelul municipiului Iaşi” (9 mai 2011)
• declaraţie politică cu titlul: „România trebuie să-şi apere drepturile pe piaţa europeană a muncii” (11 mai 2011)
• privind Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2011 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2010 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare a infrastructurii (11 mai 2011)
• întrebare adresată Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale: „Posibilitatea apelării la zilieri de către persoanele fizice” (16 mai 2011)
• declaraţie politică depusă în scris cu titlul: „Codul muncii – fapte versus propaganda USL” (18 mai 2011)
• întrebare adresată Ministrului Sănătăţii: „Cum poate fi rezolvată situaţia salariaţilor de la Spitalul de Psihiatrie Socola, Iaşi?” (23 mai 2011)
• întrebarea adresată Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului: „Admiterea la master, sub semnul întrebării?” (23 mai 2011)
• declaraţie politică având ca titlu „Reprezentarea sporită a femeilor în politică, o dezbatere la nivel internaţional” (25 mai 2011)
• întrebare adresată Ministerului Dezvoltării Regionale şi turismului: “Criterii de includere a judeţelor în posibilele finanţări europene pentru reabilitări termice” (30 mai 2011)

2.2 Participare la lucrările Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii: 2, 3, 9, 10, 11, 16, 17, 23, 24, 25, 30, 31 mai 2011

2.3 Participare la lucrările Comisiei pentru Afaceri Europene: 3, 10, 17, 24 mai 2011

2.4 Participare la lucrările Biroului Permanent al Senatului: 16 mai 2011

2.5 Alte activităţi privind activitatea în Senat
• Participarea la seminarul „Rolul partidelor politice în procesul politic” organizat de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare Europeană (OSCE) şi Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (ODIHR), Varşovia (18-20 mai 2011).

Admin

Ministerul Educaţiei trebuie să clarifice admiterea la programele de master

Wednesday, May 25th, 2011
Share

Comunicat de presă

Senatorul PDL Dumitru Oprea atenţionează Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului privind punerea în pericol a concursului de admitere la master în acest an.

Într-un document adresat luni, 23 Mai 2011, ministrului Daniel Petru Funeriu, parlamentarul ieşean subliniază faptul că procedurile privind evaluarea universităţilor au produs bulversări în funcţionarea învăţământului superior. Astfel, este pusă sub semnul întrebării şi organizarea admiterii la master.

Din acest motiv, Dumitru Oprea îi cere ministrului Funeriu să precizeze care este temeiul legal conform căruia universităţile, pe baza acreditărilor obţinute pentru programele de studii de master, nu pot organiza admitere în sesiunea de vară 2011. De asemenea, senatorul Oprea solicită lămuriri privind respectarea prevederilor legale de anunţare cu cel puţin 6 luni înainte de admitere a metodologiei-cadru şi a cifrei de şcolarizare pentru programele de master acreditate, în anul universitar 2011/2012.

Birou Senatorial Dumitru OPREA

Generaţii şi generaţii (IV)

Sunday, May 15th, 2011
Share

4. Generaţia bunicilor constructori

Generaţia 66 – peste 90 de ani, născută înainte de 1945, este cunoscută ca generaţia constructorilor sau a bunicuţilor harnici. Corporatismul mondial s-a înfăptuit prin ei. Majoritatea au fost contemporani cu cel de-al doilea război mondial, dar nu s-au implicat. Erau prea tineri. De aceea, se mai numeşte şi generaţia liniştită. Trimiterea se face la perioada dintre cele două războaie mondiale în care au trăit. Cei mai mulţi au simţit din plin criza anilor 1929-1939, motiv să li se mai spună şi copiii Marii Depresiuni.

Pe plan cultural, tot ceea ce s-a întâmplat în anii 1960-1970 în muzică, film, teatru, aparţine acestei generaţii, numită şi a artiştilor.

Din această generaţie, pe plan mondial, nu s-au lansat nume sonore în politică. De fapt, majoritatea referinţelor bibliografice sunt la persoanele născute în intervalul 1925-1945, ceea ce, considerăm noi, este nedrept. Totuşi, există şi generaţia cea mare, a celor născuţi între 1901-1925, care au luptat în al doilea Război Mondial. Iar cei ce au participat la primul război, sunt încadraţi în generaţia pierdută. În prezentarea de faţă, în care facem mai mult referire la domeniile politic şi electoral, am comasat toate cele trei generaţii importante în una.

Pe plan politic, în România, până în 1945, au jucat un rol important în partidele tradiţionale, precum Partidul Naţional Liberal, Partidul Naţional Ţărănesc, Partidul Conservator, partidele naţionaliste, mişcarea legionară, mişcarea socialistă şi comunistă. Ultima mişcare a fost cea care şi-a lăsat amprenta asupra generaţiilor descrise anterior, pentru zeci de ani, prin faptul că a contribuit major la instaurarea comunismului în România, în partea a doua a secolului XX.

Cum în 1990, reprezentanţii acestei generaţii aveau între 45 şi peste 70 de ani, a fost posibil să se reînfiinţeze partidele tradiţionale româneşti. Din păcate, orientările de stânga au fost dominante, prin structurile deja existente.

Concluzie

Astfel, toată miza politicii e schimbată acum. Cine doreşte schimbări majore, fundamentale, pe termen lung în societatea românească, nu poate miza pe generaţiile vechi. Şi nici măcar pe cea de 34-46 de ani. Imensa putere reformatoare stă în mâinile şi minţile mileniştilor. Tinerii de 17-33 de ani au şansa şi chiar misiunea de a orienta această ţară către modernitate. Printr-o altă mentalitate. Cu multă energie şi altă atitudine faţă de viaţă. În plus, fiind legaţi de generaţia părinţilor şi a bunicilor, poate că vor ajunge să-i influenţeze, să le impună o nouă viziune despre lume.

Tocmai de aceea, miza politică a viitorilor ani nu este ţinerea captivă a celor mai în vârstă. Ci atragerea, implicarea socială a mileniştilor. Adoptarea proiectelor lor, luarea în serios a aspiraţiilor pe care le au. Şi, dacă reuşim să-i întoarcem din drumul spre exil, tot ei sunt cei care ar putea schimba ceva în ţara asta.

Generaţii şi generaţii (III)

Saturday, May 14th, 2011
Share

3. Generaţia ambilor părinţi angajaţi

Generaţia 47-65 ani, cunoscută şi ca generaţia exploziei demografice după cel de-al doilea Război Mondial, este generaţia ambilor părinţi angajaţi. Nu au avut cum să fi trăit experienţe proprii în timpul războiului. În schimb, de la părinţii şi bunicii lor, au multe informaţii despre acesta, dar şi mai multe trăiri postrăzboi. Au asistat de mici la întovărăşiri, colectivizări, cooperativizare, confiscarea bunurilor, uciderea cailor şi multe alte atrocităţi. De asemenea, au asistat la marginalizarea oamenilor, a gospodarilor, „chiaburii” vremurilor.

Reprezentanţii generaţiei au fost educaţi şi au muncit în două sisteme, socialism şi capitalism. Ca şi părinţii şi bunicii lor. Numai că o bună parte dintre cei din urmă au dublat capitalismul, sub forma capitalism-socialism-capitalism.

Este generaţia cea mai ataşată de o organizaţie, cu un foarte puternic spirit de echipă. Ea a jucat rolul principal în procesul de trecere de la socialism la capitalism, având, în 1990, vârste între 36-44 de ani. Din acel moment au cam ocupat aproape toate funcţiile cheie din sistem, indiferent de natura lui. Au devenit seniorii structurilor. În acele vremuri ei aveau aproape vârsta generaţiei X, generaţie care, pe atunci, avea între 13 şi 25 de ani, rămânând pe margine. Între timp, primii şi-au consolidat senioritatea, iar ceilalţi vor s-o câştige. De mult timp aşteptau momentul. Oricum, pe plan mondial s-a înregistrat acelaşi fenomen. Până în 2015, cel puţin pe piaţa muncii, majoritatea seniorilor din eşaloanele 1, 2, 3 şi 4 se vor pensiona. Generaţia următoare (34-46 ani) nu va putea suplini toate posturile vacantate. Va fi momentul în care şi generaţia de 17-33 de ani va fi activată, chiar dacă acum are inapetit pentru a conduce! În politic lucrurile stau un pic altfel. Nu se iese la pensie, deci operează alte criterii.

O parte din această generaţie o reprezintă şi persoanele care, înainte de 1989, au deţinut roluri cheie în structurile economice, politice sau ale securităţii. În mare măsură, aceştia au beneficiat de susţinerea părinţilor şi chiar a bunicilor. Astfel, ei au putut fi educaţi, cu recomandarea PCR, în şcoli occidentale şi au fost trataţi preferenţial.

Deoarece atât soţul, cât şi soţia erau nevoiţi să lucreze undeva, fie la unităţi de stat, fie la cooperative agricole de producţie sau la cele de consum sau meşteşugăreşti, copiii lor (actuala generaţie de 17-33-35 de ani), au rămas total nesupravegheaţi şi au format generaţia copiilor cu cheia de gât.

Pe piaţa muncii, reprezentanţii generaţiei de faţă au deţinut rolurile cheie în societate, iar generaţia 34-46 de ani a fost nevoită să accepte nivelurile inferioare ale acesteia. Chiar în structurile de conducere. Poate este motivul principal al conflictului continuu cu generaţia anterioară, atacând în principal pe liderii ei.

Pe plan politic, este generaţia din care o bună parte s-a înfruptat din plin din potirul cu funcţii politice şi securiste. Cei mai mulţi proveneau din familiile „sănătoase” ale satului românesc. Alţii au primit sprijinul părinţilor ce avuseseră, de asemenea, un regim privilegiat.
Mulţi dintre reprezentanţi, îndeosebi cei ce au deţinut funcţii de conducere şi/sau funcţii politice şi/sau în structurile securiste, au beneficiat din plin în noul sistem, de după 1990. Sloganul lor? La vremuri noi, tot noi!

Este generaţia care se bucură de avantajul că, pe scala vârstelor persoanelor cu drept de vot, au susţinerea copiilor (17-33-35 ani), dar şi a părinţilor (66 – peste 90 de ani). Incluzând-o şi pe a lor, dispun de sprijinul a trei generaţii din patru, cu drept de vot.

Marea majoritate a făcut parte din PCR. După 1990 s-au dispersat în întregul spectru politic, fără a se mai ţine cont de trecut, chiar dacă părinţii şi bunicii lor au avut alt traseu politic, înainte de 1945. În 1990, când s-au creat partidele politice, cei mai mulţi dintre reprezentanţii generaţii 47-65 au fost printre iniţiatorii şi conducătorii acestora. În timp, şi-au consolidat poziţia, iar istoria partidelor postdecembriste se confundă cu istoria lor de după 1990. Generaţia de 34-46 de ani era prea crudă pe atunci. Doar după câţiva ani a căpătat unele responsabilităţi în structurile de tineret ale partidelor.

Generaţii şi generaţii (II)

Friday, May 13th, 2011
Share

2. Generaţia copiilor-cu-cheia-de-gât

Generaţia 34-46 ani (1965-1977), generaţia necunoscută sau X, este considerată generaţia ignorată sau 13 (generaţia ghinionistă). Este generaţia copiilor născuţi, în mică parte, din părinţi ai perioadei exploziei demografice (1946-1964), dar şi din părinţi născuţi înainte de 1945. Mai este numită şi generaţia copiilor cu cheia de gât sau MTV. În România, este întâlnită şi sub forma „decreţeilor” lui Ceauşescu. Foarte mulţi dintre membrii acestei generaţii sunt egocentrişti, dispuşi la schimbări cu uşurinţă a locurilor de muncă, chiar a localităţilor sau ţărilor în care se angajează. Nu au spirit de echipă. Dimpotrivă, nu cred în echipă. Nu cred în lideri, îi ignoră. Ei sunt totul. Mai mult, în carieră au beneficiat direct de sprijinul solid al părinţilor sau bunicilor. Este generaţia cu cele mai bune calificări educaţionale. Nu contează ce li se dă, ci doar ce li se cuvine. Pentru ei banul e mai presus de orice. În România sunt puternic implicaţi în afaceri şi reprezintă grupul cu cea mai mare putere de cumpărare a momentului. Este motivul pentru care au convingerea că orice se rezumă la bani.

Din punct de vedere politic, în ţara noastră, din această generaţie fac parte cel mult foşti lideri de frunte ai pionierilor, uteciştilor sau ai organizaţiilor studenţeşti. Au fost destul de bine virusaţi de comunism, cel puţin prin învăţământul preuniversitar. Mulţi dintre ei au avut parte de educaţia acelor vremuri, dar şi de o adevărată explozie tehnologică pe planul calculatoarelor, informaticii, televiziunii şi al aparaturii de înregistrare sonoră şi video. Îndeosebi odraslele părinţilor ce aparţineau grupurilor de interese ale vremurilor au avut acces la toate aceste tehnologii. Ei au fost primii hackeri, crackeri s.a.m.d., dar au şi constituit generaţia MTV. Unii, ca fii de nomenclaturişti, au avut parte de educaţie aleasă, în Occident. Totuşi, cei mai mulţi şcoliţi în vest, pe criterii de apartenenţă la astfel de structuri, sunt cei din generaţia 47-65 de ani.

Părinţii şi bunicii celor de 34-46 de ani au putut face parte din structurile cheie ale vremurilor, îndeosebi securisto-comuniste. În mare parte, şi unii, şi alţii (părinţi şi bunici) sunt peste 60 de ani. Nu mai fac parte din structurile active şi nici nu există legături puternice între copii, părinţi şi bunici. Este specificul generaţiei X. Ea s-a format la umbra liderilor de necontestat timp de peste 20 de ani. Dar, de când s-a născut, generaţia X făcea alergie la lideri. Oricum, ea va rămâne în istorie ca o generaţie a anonimilor, oricâte eforturi ar întreprinde.

Prin educaţie vom depăşi tensiunile etnice din Balcani

Friday, April 15th, 2011
Share

Comunicat de presă

Senatorul ieşean Dumitru Oprea, membru în Comisia pentru afaceri europene a Senatului României, a participat, în perioada 13-14 aprilie 2011, la reuniunea cu tema “Balcanii de Vest – către o Europa mai integrată”, organizată la Bruxelles de Parlamentul European. Cu această ocazie, au fost abordate probleme legate de frontiere, vize şi migraţie, diversitate culturală, rolul educaţiei şi al minorităţilor în zona Balcanilor de Vest.

În cadrul discuţiilor, s-a subliniat progresul rapid al integrării cetăţenilor est europeni prin intermediul educaţiei. Astfel, imediat după deschiderea graniţelor, programele de schimburi educaţionale au înlesnit cunoaşterea şi respectul reciproc dintre studenţi, elevi şi profesori.

Parlamentarul Dumitru Oprea, unul dintre fondatorii Reţelei Universităţilor Balcanice, a insistat asupra importanţei educaţiei în depăşirea tensiunilor sociale şi etnice din regiune. Într-o intervenţie în plenul reuniunii, senatorul român a afirmat că „Europa va avea parte de o zonă a Balcanilor de Vest perfect integrabilă. Integrarea se va face pe cale naturală, nu prin părţi, ci printr-o unitate în diversitate a Balcanilor, aşa cum este şi motto-ul Uniunii Europene. Iar şcoala va avea rolul esenţial.”

Birou Senatorial Dumitru OPREA

Înregistrarea video a intervenţiei aici.

În sfârşit, a apărut mult aşteptata metodologie de concurs? – update

Monday, March 28th, 2011
Share

A fost publicată  Hotărârea de Guvern pentru aprobarea Metodologiei-cadru de concurs pentru ocuparea posturilor didactice și de cercetare vacante din învățământul superior. Să sperăm că lucrurile vor fi puse rapid în mişcare de conducerea universităţilor. Succes celor ce participă la concursuri.

 UPDATE 1: se pare că Ministerul Educaţiei se răzgândeşte la interval de 2 ore. Link-ul, din păcate, nu mai este disponibil. Mai jos, informaţia privind adoptarea Hotărârii de Guvern, apărută pe site-ul Ministerului. Se pare că erau documente în lucru, scăpate pe site. Sperăm să devină publice, din nou, cât mai curând.
Admin

UPDATE 2: Misterul documentului pare că s-a elucidat. Este vorba de un proiect de Hotărâre, care ar trebui găsit aici (de data asta a fost descărcat şi documentul). Sperăm să fie cât mai repede aprobată Hotărârea de Guvern şi să fie pusă în aplicare.
Admin

Tinerii universitari încă speră la deblocarea posturilor

Tuesday, March 8th, 2011
Share

Comunicat de presă

Senatorul Dumitru Oprea solicită Ministerului Educaţiei să clarifice condiţiile în care poate fi aplicată Ordonanţa de Urgenţă 106 din decembrie 2010, în special articolul II, care face referire la posibilitatea scoaterii la concurs, în anul universitar 2010/2011, a posturilor de preparator universitar, asistent şi lector universitar/şef de lucrări.

Într-o întrebare adresată luni, 7 martie 2011, ministrului Daniel Petru Funeriu, parlamentarul ieşean a evidenţiat faptul că universităţile aşteptă metodologia de aplicare a prevederilor OUG 106/2010, fără de care nu pot face demersurile pentru organizarea concursurilor.

Ca urmare, i s-a cerut Ministrului Educaţiei să comunice dacă şi când va fi elaborată metodologia la care se face trimitere în ordonanţă sau care sunt, totuşi, procedurile de urmat pentru deblocarea posturilor din învăţământul superior de stat.

Birou Senatorial Dumitru OPREA

Masterele acreditate la forma ID ar trebui să fie recunoscute şi pentru IFR

Tuesday, February 22nd, 2011
Share

Comunicat de presă

Senatorul PDL Dumitru Oprea îi cere Ministrului Educaţiei rezolvarea problemei privind reacreditarea masterelor ce au primit deja girul ARACIS.

Într-o întrebare adresată ministrului Daniel Petru Funeriu, luni, 21 februarie 2011, parlamentarul ieşean atrage atenţia asupra faptului că multe dintre universităţi sunt puse în situaţia de a plăti din nou sute de mii de lei pentru acreditarea transformării masterelor de la forma ID (învăţământ la distanţă) la IFR (învăţământ cu frecvenţă redusă). Acest lucru în condiţiile în care unele specializări au primit aprobarea ARACIS abia în luna decembrie 2010.

Ca urmare, Dumitru Oprea a solicitat ministrului Educaţiei să facă demersurile necesare astfel încât acreditarea masterelor pentru forma ID să fie valabilă şi pentru forma IFR până la următoarea evaluare obligatorie, la 5 ani, şi/sau scutirea la plata taxelor pentru dosarele acreditate sau în curs de evaluare.

Birou Senatorial Dumitru OPREA

Finanţarea TVR, vitală pentru sănătatea media

Monday, February 21st, 2011
Share

Declaraţie politică în Plenul Senatului României, 21 februarie 2011

Neatenţia şi indiferenţa unora dintre colegii parlamentari ar putea avea efecte grave asupra diversităţii media din România. După cum ştiţi, marţi, 15 februarie, în Camera Deputaţilor, a fost adoptată tacit propunerea legislativă de eliminare a taxei TV. Prin această măsură, Societatea Română de Televiziune pierde o mare parte din finanţare, instituţia putând avea serioase probleme de funcţionare. Mai ales că legea nu-i permite să atragă publicitate în aceleaşi condiţii ca un post comercial. Şi nici nu încasează bani de la operatorii de cablu.

Evident, progresul înregistrat pe planul managementului şi al calităţii programelor în TVR este vizibil. În schimb, schema de personal mai poate fi ajustată, iar unele cheltuieli raţionalizate. Totuşi, televiziunea publică are un rol special în peisajul media din ţara noastră. În vreme ce tot mai multe posturi şi-au tabloidizat grila de programe, TVR propune cu predilecţie producţii culturale şi educative. Mai mult, în ciuda contestărilor venite de la partide, chiar şi emisiunile politice sunt mai echilibrate decât cele ale unor televiziuni private.

Tocmai de aceea, funcţionarea TVR trebuie să fie deasupra jocurilor populiste. Altfel, ar fi afectată sănătatea întregului jurnalism românesc. Marile trusturi media ar căpăta o influenţă şi mai mare, tinzând spre monopol în formarea opiniilor. Mai ales că politica editorială a unora dintre ele este dictată de patroni cu interese politico-financiare discutabile.

În acest context, sper ca Parlamentul să îndrepte situaţia creată, iar TVR să poată funcţiona mai departe. Cu atât mai mult cu cât Parlamentul European şi Comisia Europeană pregătesc măsuri şi recomandări pentru apărarea echilibrului de opinie în jurnalism. Iar dacă asigurarea pluralismului şi evitarea concentrării media sunt importante la nivel european, consider că ar trebui să ne preocupe şi pe noi astfel de abordări. Educaţia şi informarea corectă prin media sunt o realitate a modernităţii şi nu pot fi făcute numai de corporaţii înregimentate politic. Ziariştii independenţi sunt mult prea puţini. Iar acesta este motivul pentru care se impune protejarea TVR şi, mai mult, determinarea ei să devină un etalon al credibilităţii jurnalistice.

Senator PDL
Prof. univ. dr. Dumitru OPREA