Archive for the ‘Europa’ Category

Susţinerea Moldovei - o necesitate pragmatică şi morală

Monday, February 1st, 2010

Declaraţie politică în Plenul Senatului României, 1 februarie 2010

Problema unor români este aceea că patriotismul lor depinde de conjunctură. Dacă lor le merge bine, atunci elanul fratern se manifestă cu generozitate. Ar ajuta imediat pe conaţionalii lor, de acasă sau de peste hotare, făcând paradă de un gest aşa nobil. Lucrurile se complică atunci când aceşti oameni, să le spunem “prea calculaţi”, au o anumită dificultate personală. E o situaţie pe care o întâlnim chiar în aceste zile cu privire la Republica Moldova.

Numeroase voci din presă, deloc lipsite de importanţă, pun serios în discuţie gestul preşedintelui Băsescu de a acorda un ajutor nerambursabil Chişinăului. Este vorba de 100 de milioane de euro, acordate în 4 ani, pentru proiecte de educaţie şi infrastructură. Aşadar, sunt 25 de milioane pe an date unui stat care nu beneficiază de fondurile structurale ale UE. Pragmatic vorbind, susţinem o ţară vecină mică, aflată într-un firav proces de democratizare, ameninţată, în continuare, de pericolul instabilităţii politice. Astfel, chiar dacă nu am fi avut nici o legătură istorică specială cu acest stat, tot ar fi fost justificat un ajutor în aceste condiţii.

Nemulţumirile contestatarilor ţin însă de momentul ales. Avem probleme economice mari şi suntem chiar noi dependenţi de FMI şi Banca Mondială. Observaţia este justă până la un punct. Problemele României sunt reale, dar ele nu ţin de 25 de milioane în plus sau în minus. Reformele noastre structurale sunt mult mai profunde şi presupun finanţări mult mai consistente. În plus, există şi un aspect moral. Cât de bogat trebuie să fii ca să-ţi permiţi patriotismul? Cât de bine trebuie să trăieşti ca să faci gesturi generoase pentru confraţii tăi?

Evident, nu ne aflăm în cel mai fericit moment cu putinţă. România se străduieşte să iasă dintr-o criză economică dureroasă şi lungă. Vom avea dificultăţi încă vreo câţiva ani de acum încolo. Şi totuşi, avem datorii morale care sunt dincolo de aceste lucruri. Prietenia se arată la greu, nu la bine. Prin gesturi concrete, nu prin vorbe goale. Tocmai de aceea este atât de important acest gest, aşa cum este şi suplimentarea burselor de studiu pentru studenţii moldoveni.

Confraţii de peste Prut sunt într-o situaţie infinit mai grea decât a noastră şi ne aşteaptă ajutorul. Măcar acum, când soarta lor depinde şi de noi, nu avem dreptul să-i abandonăm. Altfel, vom continua să ne lamentăm mereu că suntem un popor vitregit de duritatea istoriei.

Senator PD-L
Prof. univ. dr. Dumitru Oprea

E pur si muove!

Thursday, January 21st, 2010

Îndatorarea României este una destul de liniştitoare. Datoria externă pe cap de locuitor este de 2.773 dolari. A Greciei este de 10 ori mai mare - 27.746 dolari. În topul îndatorării exagerate, după Grecia urmează: Belgia (27.023 $), Austria (26.502 $), Irlanda (21.089 $), Norvegia (21.402 $), Italia (21.089 $), Elveţia (20.412 $), Franţa (18.946 $), Germania (15.574 $).

Mai îndatorate decât noi sunt majoritatea ţărilor intrate în UE în ultimele două valuri, inclusiv Polonia, Ungaria, Cehia, Slovenia.

Şi încă o veste bună. În 2010, România e în creştere. Cel puţin din punct de vedere economic. După un optimist 0,5%, s-a trecut la 1,3% (varianta FMI şi a Comisiei Europene), iar acum Moody’s prognozează un 2,3%. Vorba românului …. Not bad!

Susţinerea Republicii Moldova, obligaţie istorică a României

Monday, September 21st, 2009

Declaraţie politică, depusă în scris la Senatul României

După ani de luptă politică în care s-au agăţat doar de un fir de speranţă, forţele democratice din Republica Moldova au reuşit ceea ce părea, la un moment dat, imposibil. Unite de interesul naţional şi de nevoia depăşirii agoniei comuniste, partidele de dreapta au ajuns în sfârşit la putere. O putere care nu lasă însă vreme de culcat pe lauri. Centralismul stângist a pus finanţele ţării la pământ, iar sectorul privat este dominat de clanuri mafiote. În plus, ca peste tot în lume, loveşte nemilos şi criza economică. Aşadar, fragila coaliţie democrată are numeroase şi grele piedici în faţă.

Ceea ce este sigur şi îmbucurător la Chişinău ţine de bunele intenţii ale noilor guvernanţi. În mod admirabil, preşedintele Mihai Ghimpu a ridicat deja vizele pentru cetăţenii români, cerând public scuze pentru acest episod diplomatic nefericit. Domnia sa a pledat, de asemenea, pentru relansarea unor relaţii excelente cu Bucureştiul, atitudine pe care o putem aştepta şi din partea premierului Vlad Filat. Aşadar, există toate premisele renaşterii cooperării politice comune. Întrebarea care se pune, în mod firesc, acum este: “Ce va face concret Bucureştiul mai departe?”.

Cu toate problemele de la noi, nu avem voie să uităm pericolele imense care apasă asupra Republicii Moldova. Indicatorii economici arată dezastruos, mass-media publică şi privată face, în continuare, jocurile comuniştilor, iar Executivul este nevoit să înceapă reforme structurale adânci şi dureroase. Cu alte cuvinte, dacă până acum România şi-a scuzat pasivitatea prin opreliştile comuniste, în acest moment are obligaţia să devină activă.

Putem face descentralizare în acelaşi timp cu vecinii noştri. Putem să le oferim sprijin energetic în cazul unor atitudini ostile din partea Moscovei. Putem face lobby la Bruxelles pentru o apropiere accelerată de structurile Uniunii Europene. Avem experienţa necesară pentru a le acorda asistenţă în privinţa reformelor instituţionale de pre-aderare. În acelaşi timp, ne-am putea conecta proiectele de infrastructură la cele din Republica Moldova. Propun, în acest sens, să se ia serios în calcul planul construcţiei unei autostrăzi Iaşi-Chişinău, ca element strategic în relaţiile dintre cele două ţări.
Există deci lucruri care pot fi făcute în comun.

Suntem o ţară membră a U.E. şi N.A.T.O., iar acest statut trebuie folosit la maxim pentru a ajuta Chişinăul să se apropie de civilizaţia europeană. Avem în faţă examene cu dificultăţi enorme atât pentru noi, cât şi pentru fraţii noştri de peste Prut. Iar depăşirea acestor provocări constituie o şansă istorică. Ea nu trebuie ratată în nici un chip.

Senator PD-L
Prof. univ. dr. Dumitru OPREA

PNL: mă apăr, mă laud şi mă cânt

Wednesday, June 3rd, 2009

L-au dat afară pe Tăriceanu şi l-au adus pe Antonescu.  După asta, chiar mă aşteptam să văd o schimbare la liberali. Se vede acum că în zadar. PNL a rămas un partid cu o singură obsesie  - “Jos Băsescu”. Acelaşi stil agresiv, fără ruşine, obraznic îl practică şi la europarlamentare.

De câteva zile văd că liberalii vehiculează baliverne puse frumos, în poşta oamenilor. “Guvernarea PNL a dublat pensiile…”. E de râsul lumii. Atunci ţipau că sunt şantajaţi de PSD să ia măsura asta. Acum se laudă cu ea. Au uitat însă ca prin farmec de cheltuielile bugetare enorme şi de deficitul colosal cu care au încărcat ţara în prag de criză (şi nu trebuie uitat că finanţistul-şef al ţării era de pe la Iaşi).

Aşa că, dacă aveau puţină decenţă, puteau spune doar atât: “Guvernarea PNL a făcut şi lucruri bune. De restul, ne cerem scuze”.

Europarlamentarii PD-L - angajament pentru familie, depăşirea crizei, interesele românilor

Saturday, May 23rd, 2009

 Într-o atmosferă electrizantă, PD-L şi-a lansat, astăzi, la Iaşi, echipa care candidează pentru alegerile europarlamentare. Cu această ocazie, democrat-liberalii şi-au anunţat principalele teme de campanie - apărarea familiei, participarea la deciziile anti-criză de la Bruxelles şi Strassbourg, trecerea la euro şi aderarea la spaţiul Schengen.

A fost subliniată afilierea PD-L la grupul popularilor europeni, cea mai importantă forţă din Parlamentul European. Acest lucru face ca reprezentanţii partidului să aibă un rol extrem de important atât în apărarea intereselor românilor din ţară, cât şi a celor care muncesc şi trăiesc în diaspora.

Candidatul din partea Iaşului, Tudor Luchian, a vorbit despre importanţa reuşitei sociale fără compromisuri morale, insistând pe nevoia unor noi modele de succes în România.

Prezent la lansare, premierul Emil Boc şi-a asumat deschis şi fără rezerve răspunderea guvernării într-o perioadă de criză. Domnia sa a amintit de pachetul de măsuri anti-criză recent lansat de Executiv, anunţând semnele unei stabilizări economice în România. Iar toate acestea vin să confirme legătura onestă a PD-L cu românii: „La bine şi la greu”.

Este un lucru care pentru noi înseamnă enorm şi care ne dă convingerea că la europarlamentarele din 7 iunie vom obţine un succes de proporţii. 

picture-098

picture-099

Răspunsuri locale la criza globală

Friday, April 24th, 2009

Am primit o invitaţie, care mă onorează, de a participa, în calitate de speaker, la conferinţa anuală a uneia dintre cele mai respectabile asociaţii internaţionale din domeniul managementului şi dezvoltării (CEEMAN - Central and East European Management Development Association).

Nominalizarea mea ca speaker a fost lansată pentru o secţiune importantă, din domeniile mele de interes: Programele universitare în contextul căutării răspunsului la întrebarea Cum reacţionează şcolile de afaceri în faţa crizei globale: provocări educaţionale şi instituţionale?

Pe scurt, este vorba despre cea de-a 17-a Conferinţă a CEEMAN, 24-26 septembrie 2009, Riga, care are ca temă ceea ce am enunţat prin titlu. Printre întrebările la care se doreşte găsirea răspunsurilor sunt:
• ce pot face şcolile de afaceri pentru a veni în sprijinul corporaţiilor lumii şi al societăţii, în general, pentru a asigura cele mai bune reacţii pe termen scurt la criza globală, astfel încât să fie posibilă depăşirea problemelor şi dificultăţilor cu care se confruntă acum?
• ce pot face şcolile de afaceri pentru a ajuta firmele în găsirea răspunsurilor pe termen lung, astfel încât să fie prevenite, în viitor, crize similare celei pe care o trăim?
• cum pot şcolile să promoveze responsabilitatea socială corporatistă, coeziunea socială şi dezvoltarea leadershipului responsabil, elemente esenţiale pentru asigurarea dezvoltării durabile viitoare?

Iată că, prin preocupările şi temele lansate de organizaţii europene şi internaţionale, mi se confirmă faptul că am fost inspiraţi când am demarat acţiunea de înfiinţare a Fundaţiei “Grupul de Iniţiative Anticriză prin Soluţii Interdisciplinare (Grupul IASI)”.

Activitatea senatorului Dumitru Oprea, martie 2009

Thursday, April 9th, 2009

1. Activitate în Circumscripţia electorală
• 4 audienţe; 8 înscrieri în audienţă. Tipuri de probleme ridicate de persoanele care au solicitat audienţe:
− locurile de muncă,
− solicitări de recalculări sau plată a facturilor la utilităţi de persoane aflate sub pragul minim de sărăcie
− cerere de analiză a situaţiei poluării mediului, fonice şi a problemelor ridicate de existenţa autogării din Iaşi în perimetrul unui cartier de blocuri
− solicitare de plată a ratelor la un credit făcut pentru realizarea unei operaţii
• Răspunsuri în scris oferite persoanelor care au ridicat problema tichetelor de călătorie nefolosite, a problemelor juridice de divorţ sau intrare în posesie de terenuri.
• Participare la Grupul de Dialog Social, 14 martie 2009.
• Demararea demersului pentru a analiza modul în care persoanele cu boli cardiace cronice pot fi încadraţi într-un grad de handicap.
• Demararea procesului de analiză a modului în care o persoană din Iaşi care a suferit o intervenţie chirurgicală la Timişoară poată să obţină aprobarea pentru decontarea costurilor
• Analiza situaţiei în care se desfăşoară activitatea în cadrul Căminului de bătrâni de la Sculeni şi identificarea posibilităţilor de ajutorare a persoanelor cu probleme sociale instituţionalizate în acel cămin.
• Deplasări în colegiul 5 pentru discutarea problemelor pe care le ridică locuitorii;
• Conferinţă de presă pe 22 martie 2009. Subiectele abordate: controversele privind construcţia unui nou sediu pentru CJ, problema închirierii de către Universitate a sediului Romtelecom, intervenţiile senatorului în Parlament privind  combaterea evaziunii fiscale şi susţinerea IMM,  alte subiecte de interes ale momentului (congresul PNL,  alegerile europarlamentare).
• Participarea la emisiuni ale studiourilor de radio şi la televiziuni locale, respectiv Radio Iaşi (La zi în viaţa partidelor parlamentare - 6, 9, 10, 11, 13, 30 martie 2009), Radio Nord-Est (dezbateri privind educaţia, numirea pe funcţia de viceprimar, aspecte politice ale PD-L, 19.03.2009), TeleM (Extemporal la democraţie - 21 martie 2009).
• Apariţii în presa scrisă şi online (Ziarul de Iaşi, Evenimentul de Iaşi, Flacăra Iaşului, Buna Ziua Iaşi, NewsIaşi, Iasicastiga.ro, IaşiPlus, IaşiComunicat, AgerPress, Machiavelli.ro, Ziua de Iaşi, Ieşeanul, 7est).

2. Participare la acţiuni externe ale Parlamentului
• Al 10-lea Summit al Preşedinţilor Grupurilor Parlamentare PPE-DE din Parlamentele Naţionale ale statelor membre UE, Bruxelles, 16 martie 2009, având ca teme de dezbatere: schimbările climaterice - un răspuns european; criza economică europeană: inovare, tehnologie, cercetare, comerţ mondial: acord pentru o soluţie; pregătirea campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare din 2009;
• A IV-a Conferinţă a COSAP (Comisiilor de Integrare Europeană a Ţărilor din Balcanii de Vest) şi al 8-lea Forum Parlamentar de la Cetinje (Iniţiativa pentru Promovarea Dialogului Parlamentar pe Regiune), Cetinje, Muntenegru, 27 martie 2009, având ca teme de dezbatere: rolul Comisiilor de Integrare pentru ţările potenţial candidate şi ţările candidate; criza globală şi impactul asupra regiunii.

3. Activităţi în Parlament
3.1 Participare la lucrările în Plenul Senatului
Datele şedinţelor în plen: 2, 4, 9, 11, 23, 25, 30 martie 2009, cu următoarele intervenţii:
• declaraţie politicăÎn faţa crizei – unitate în diversitate” (2 martie 2009)
• privind Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. (2 martie 2009)
“Din punct de vedere financiar-contabil, domnul senator Varujan Vosganian a explicat un aspect, dar nuanţa prevăzută în proiectul de faţă este următoarea: dividendul contabilizat este un drept de a fi ridicat şi atunci când sunt mai mulţi acţionari unii dintre ei reinvestesc, alţii nu. Atâta timp cât dividendul nu este ridicat, nu este impozitat. În momentul în care este dus spre dezvoltare, nu va mai fi niciodată, iar la ridicarea sumelor respective se plăteşte impozitul cuvenit.”
• declaraţie politică având ca titlu ,,Evaziune fiscală … legală”, depusă în scris (9 martie 2009)
• întrebare adresată Ministrului finanţelor privind avansurile spre decontare (9 martie 2009)
“Întrucât ne găsim în situaţia găsirii mijloacelor de combatere a evaziunii fiscale şi de creştere a surselor de venit la bugetul statului, consider că este important să verificăm şi reglementăm situaţia avansurilor spre decontare din cadrul firmelor al căror sold se ridică, uneori, şi la nivelul miliardelor de lei vechi.
Dacă săptămâna trecută s-a votat scutirea impozitului pe dividendele reinvestite, care poate să conducă la o mai mare transparenţă în privinţa profitului firmelor, este necesar ca Ministerul pe care îl conduceţi să aibă în vedere şi posibilele căi de sustragere de la plata impozitului pe profit.
În aceste condiţii, vă rugăm să ne comunicaţi măsurile şi reglementările legislative ce ar putea fi puse în practică pentru un control mai riguros asupra sumelor şi termenelor în care se decontează avansurile de trezorerie ale firmelor.”
• declaraţie politică având ca titlu ,,Răspunsul la criza mondială este unitatea de acţiune”, depusă în scris (16 martie 2009)
• întrebare adresată Comisarului General al Gărzii Financiare privind controalele efectuate în privinţa avansurilor spre decontare (16 martie 2009)
” În ultimul timp, în dezbaterile politice şi economice se vorbeşte tot mai mult despre atragerea cât mai multor venituri la bugetul de stat şi reducerea cheltuielilor publice. Săptămâna trecută, am lansat o întrebare către Ministrul Finanţelor Publice privind măsurile şi reglementările legislative ce ar putea fi puse în practică pentru un control mai riguros asupra sumelor şi termenelor în care se decontează avansurile de trezorerie ale firmelor. În acest context, vă rugăm să ne comunicaţi câte controale, tematice sau nu, au fost efectuate în 2008 în această direcţie? Dacă există o statistică a avansurilor de trezorerie nedecontate de firme? Ce soluţii au fost luate în cazul identificării de avansuri nedecontate de mai mulţi ani?”
• declaraţie politică având ca titlu ,,Măsuri active pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii pe timp de criză” (23 martie 2009)
• privind Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului opţional la Convenţia împotriva torturii si altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptat la New York la 18 decembrie 2002, semnat de România la 24 septembrie 2003. (23 martie 2009)
“Eu nu puneam întrebarea asta – de ce s-a prelungit atât? - dacă nu era pusă de antevorbitorul meu. Întrebarea mea era: De ce se voia a se prelungi cu încă trei ani? Asa a venit raportul de la Camera Deputaţilor. În materialul prezentat nouă scrie: “adoptat de Camera Deputaţilor”, fără să se facă si o astfel de menţiune.”
• întrebare adresată Ministrului pentru IMM-uri privind măsurile de susţinere a IMM-urilor pe timp de criză (23 martie 2009)
“Întrucât ne găsim în situaţia identificării soluţiilor de ieşire din criză şi de sprijinire a mediului de afaceri, consider că este important să ţinem cont de recomandările Parlamentului European regăsite în Small Business Act, aprobat în martie 2009, pentru stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii, al căror număr, la nivelul Europei, se ridică la 23 milioane.
Sunt lăudabile măsurile în direcţia sprijinirii IMM-urilor, prin crearea Fondului de Contragarantare a Creditelor, creşterii sumelor alocate de la buget pentru susţinerea lor, oferirii de facilităţi fiscale. În aceste condiţii, vă rugăm să ne comunicaţi obiectivele şi acţiunile ce vor fi continuate de Minister, în următorii ani, pentru sprijinirea celor interesaţi în dezvoltarea afacerilor mici şi mijlocii, astfel încât să se construiască premisele relansării economice.”
• privind Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2009 privind reglementarea unor măsuri în domeniul bugetar (25 martie 2009)
“Am ascultat cu interes poziţia domnului ex-ministru al finanţelor şi economiei, Varujan de la Iaşi. A făcut treabă bună, a dat unde trebuia şi nu a dat în multe alte locuri. Poate că Iaşiul a fost cel care a asistat la genocidul pe care l-au făcut, tratând discriminatoriu şcoli, copii, dascăli neînregimentaţi politic. Acum asistăm cu indignare la un show mediatic – se pare că la PNL este încă o competiţie pentru aşezarea lucrurilor – şi domnul Varujan uită că de la duduit de economie am ajuns la duduit de recesiune, pentru că starea asta nu este una pusă în spatele unei guvernări de numai câteva luni, ci se află în spatele anilor de netrebnicie în ale gospodăririi banului public. Aşadar, cred că cei ce, astăzi, în Senat sunt puşi să voteze, trebuie să lase patima politică şi să judece în interes naţional. Am spus-o şi într-o declaraţie politică: este timpul să fim neafiliaţi politic pe vremuri de recesiune şi să judecăm cu sufletul ce-i trebuie României. Declaraţiile politice se fac luni după-amiază.”
“Din nefericire pentru dumneavoastră, n-aţi avut parte de prea mult timp să aveţi un rector al primei universităţi a României în partidul din care încă faceţi parte. S-a vorbit despre un rector anume… Da, l-am văzut şi am avut o întrebare pusă în legătură cu intrarea în partid condiţionată de un pământ pe care noi i l-am dat. Dar nu la asta mă refer. N-am făcut nici o trimitere la universitate, nici la persoană, nu, dar hai să fie clar. Mi-a plăcut că domnul care a vorbit înaintea mea foloseşte spiritul critic şi şi-a catalogat luarea de cuvânt a colegului dumnealui. Foarte frumos a punctat. Cât despre sensul cuvântului amintit şi înfierat de dumnealui cu mânie proletară, îl rog să consulte dicţionarul explicativ al limbii române, să-i afle sensurile”
• privind Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanţă (25 martie 2009).
“Aş vrea să punctez ceea ce şi antevorbitorul meu a scos în evidenţă. În urmă cu câteva sesiuni noi am votat scutirea de impozit pe profitul reinvestit şi scutirea de impozit a dividendelor reinvestite. Este o formă evidentă cea care, prin ce se propune acum, capătă viaţă. Cea mai importantă avere a corporaţiilor în secolul al XXI-lea, de fapt, în societatea cunoaşterii este averea umană. Noi considerăm că omul merită a fi întreţinut în condiţii cât mai bune de performanţă, fiindcă cunoaşterea lui este elementul forte al progresului. De fapt, dacă luăm şi obiectivele Uniunii Europene, acestea sunt prioritare: cunoaşterea, tehnologia informaţională şi aşa mai departe. Or, se spune în art. 3 că sumele corespunzătoare tichetelor de vacanţă, nu mai mult de şase salarii, sunt deductibile din profitul ce ar fi fost impozitat. Este o recunoaştere a importanţei omului, ca fiind averea cea mai de preţ, şi atunci nu îmi mai pun întrebarea de ce nu dau tichete de burtă sau de altă natură. Deci prin legea aceasta se anticipează valoarea omului.”
• privind Proiectul de lege privind înfiinţarea comunei Tîrgşorul Nou, jud Prahova, prin reorganizarea comunei Ariceştii Rahtivani (25 martie 2009)
” Un punct de vedere sentimental. Comuna mea este vecină comunei propuse şi vreau să vă spun că există un Tîrgşorul Vechi, capitala Ţării Româneşti sub Vlad Ţepeş, iar Tîrgşorul Nou ar fi un atentat la istoria acestei tradiţionale comune care există deja. Cele două entităţi desprinse din Ariceştii Rahtivani nu au puterea de a da semnalul că sunt în situaţia unei comune aşezate. Decizia luată de Guvern şi de comisie este una foarte corectă.”
• declaraţie politică având titlul ” SOS - spaţiile verzi” (30 martie 2009)
• întrebare adresată Ministrului Mediului privind legislaţia pentru salvarea spaţiilor verzi din mediul urban (30 martie 2009)
“ Întrucât ne găsim în situaţia unor dispute în privinţa legislaţiei privind libertatea de a construi inclusiv pe spaţiile verzi, a faptului că tot mai multe oraşe se transformă în “păduri” de construcţii ce intră pe grădini şi parcuri existente, iar Uniunea Europeană ne impune asigurarea unei suprafeţe minime raportată la numărul de locuitori, considerăm că este important să acţionăm de o manieră conştientă şi responsabilă în privinţa reglementărilor legale în domeniu.
În aceste condiţii, vă rugăm să ne comunicaţi poziţia Ministerului faţă de cele două acte normative aflate în dezbatere în cele două camere ale Parlamentului, obiectivele şi acţiunile ce vor fi avute în vedere de Minister, în perioadă următoare, pentru asigurarea respectării unui minim decent privind suprafeţele verzi din mediile urbane. De asemenea, vă solicităm să ne transmiteţi dacă veţi continua să alocaţi fonduri pentru proiecte de amenajare şi întreţinere a spaţiilor verzi din oraşe, aşa cum s-a întâmplat în anii anteriori.”
• întrebare adresată Ministrului de Externe privind poziţia diplomaţiei româneşti faţă de îngrădirea liberei circulaţii în Republica Moldova (30 martie 2009)
“Ultimele evenimente din Republica Moldova, practicile de intimidare a opoziţiei democratice din această ţară trebuie sancţionate. Nu ne poate fi indiferentă soarta unei ţări vecine, care, mai mult, este legată de noi printr-o fraternitate istorică. Uniunea Europeană a devenit singura speranţă de ajutor pentru cei care mai cred într-un viitor democratic al Moldovei. De aceea, ca stat cu puteri depline în Uniune, România are obligaţia morală să ia atitudine faţă de ceea ce se întâmplă dincolo de Prut.
Prin urmare, facem un apel către Ministerul de Externe de la Bucureşti să ne comunice sesizările şi acţiunile întreprinse pentru informarea instituţiilor europene faţă de încălcarea gravă a drepturilor omului în Republica Moldova. În plus, dorim să ne informaţi în privinţa măsurilor luate de Ambasada României de la Chişinău în asistarea compatrioţilor noştri aflaţi în situaţii dificile în ţara vecină.”
3.2 Participare la lucrările Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii
Datele lucrărilor Comisiei: 3, 4, 10, 11, 12, 19, 24, 25, 31 martie 2009
3.3 Participare la lucrările Comisiei pentru Afaceri Europene
Datele lucrărilor Comisiei: 3, 5, 10, 17, 24, 31 martie 2009

Admin

Obama în Europa

Thursday, April 2nd, 2009

A sosit Obama în Europa. Şi-a planificat câteva zile de întruniri. N-a început cu întâlniri punctuale cu liderii de opinie din zonă, ci direct cu G20. Din multitudinea de probleme, două sunt dominante: stimulentele fiscale mai consistente pentru domeniul bancar şi elaborarea de noi reguli pentru piaţa financiară globală.

Înainte de a pleca spre Europa, referindu-se la aceste două mari probleme ale lumii, Obama a fost foarte categoric. A declarat că nu trebuie pusă problema sub forma “una sau alta”, ci “atât una, cât şi cealalaltă”. Nu şi-a propus ca verdictul final să fie dat în timpul acestei vizite. Nu s-a gândit că va fi începutul sfârşitului crizei, ci sfârşitul începutului ei.

Intenţia lui Obama este de a generaliza deviza Uniunii Europene la nivel planetar, chiar după evenimentul de la Londra. Cu toţii să creadă în unitate în faţa crizei, în pofida diversităţii de opinii.

În afara celor două priorităţi menţionate, s-ar dori să se spună NU, PROTECŢIONISMULUI şi DA, sprijinului acordat ţărilor în curs de dezvoltare.

Grija pentru spaţiile verzi în mediul urban

Monday, March 30th, 2009

Declaraţie politică, Plenul Senatului României, 30 martie 2009

Problema spaţiilor verzi din zonele urbane s-a agravat tot mai mult în ultimii ani. Creşterea explozivă a parcului auto, tolerarea construcţiilor abuzive sau pur şi simplu nepăsarea autorităţilor locale au acutizat această agresare a mediului. Numai în Iaşi, oraşul în care am fost ales senator, numeroase blocuri de locuinţe şi-au pierdut grădinile din jur. Numărul automobilelor a depăşit categoric capacităţile parcărilor existente, iar victimele fenomenului sunt spaţiile verzi.

Priveliştea locurilor în care asfaltul cucereşte orice palmă de pământ este cu adevărat dezolantă. Nu mai este nevoie să amintesc nici impactul acestui dezastru asupra sănătăţii oamenilor. Efectele întregului fenomen vor fi resimţite pe termen lung, iar amploarea lor ar putea fi mult mai serioasă decât şi-o închipuie mulţi.

Sunt convins că această situaţia nu este o particularitate a Iaşului. Toate oraşele mari ale României se confruntă cu aceeaşi problemă, iar autorităţile locale sunt pasive ori acţionează haotic în lipsa unei strategii la nivel naţional. În multe cazuri, soluţia este ridicatul din umeri. Evident, sunt conştient de dificultăţile primarilor şi consilierilor locali. Totuşi, se dau în continuare autorizaţii de construcţie în orice loc, fără a lua în calcul respectarea unor standarde privind existenţa spaţiilor verzi, a locurilor pentru parcări, prin care să nu fie afectată peisagistica urbană. Se ridică numeroase clădiri de birouri, spaţii comerciale şi foarte puţine dintre ele au parcări subterane. În mai toate cazurile se ajunge la eliminarea trotuarelor şi agresarea grădinilor din jur. Iar acesta este rezultatul unei combinaţii de incompetenţă administrativă şi lăcomie pentru bani.

Cunoaşteţi desigur faptul că este în discuţii legislaţia privind situaţia spaţiilor verzi şi a construirii în aceste zone. Este binecunoscută presiunea dezvoltatorilor imobiliari pentru înlăturarea cât mai multor oprelişti din calea planurilor lor de afaceri. Cred că ar fi cazul să ne gândim extrem de bine la forma pe care o va lua legislaţia în această direcţie. Vreau să cred că vom reuşi să preîntâmpinăm ridicarea unor noi “păduri” de construcţii acolo unde ar trebui să fie verde. Sper că vom avea înţelepciunea să lăsăm copiilor noştri mai mult aer de respirat şi nu doar maşini şi betoane.

Senator PD-L
Prof. univ. dr. Dumitru OPREA

Dumitru Oprea, la Conferinţa Comisiilor de Integrare Europeană a Ţărilor din Balcanii de Vest

Wednesday, March 25th, 2009

Comunicat de presă

Senatorul PD-L Dumitru Oprea va participa, în calitate de membru al Comisiei pentru Afaceri Europene din Parlamentul României, a IV-a Conferinţă a COSAP (Comisiilor de Integrare Europeană a Ţărilor din Balcanii de Vest) şi al 8-lea Forum Parlamentar de la Cetinje (Iniţiativa pentru Promovarea Dialogului Parlamentar pe Regiune).

Evenimentul va avea loc în Cetinje, Muntenegru, pe 27 martie 2009, având ca teme de dezbatere:
• rolul Comisiilor de Integrare pentru ţările potenţial candidate şi ţările candidate;
• criza globală şi impactul asupra regiunii.

La Conferinţă vor lua parte primul ministru al Republicii Muntenegru, Milo Djukanovici, preşedintele Delegaţiei Parlamentului European pentru ţările din Sud-Estul Europei, Doris Pack, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Senatul Republicii Cehe, Ludek Sefzig, Şeful Misiunii OSCE în Muntenegru, Paraschiva Bădescu, reprezentanţii din Muntenegru ai Băncii Mondiale şi Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Senatorul Dumitru Oprea a declarat: “Pentru ţările candidate la Uniunea Europeană, criza globală transformă integrarea europeană într-un punct de discuţie extrem de sensibil. Prin aceste reuniuni se urmăreşte clarificarea şi direcţionarea eforturilor ţărilor aflate în zona Balcanilor de Vest în privinţa orizontului de timp în care vor putea să se bucure de statutul de candidat la integrare sau de stat membru al UE. Experienţa noastră poate să reprezinte un suport real pentru aceste ţări, cu atât mai mult cu cât se află într-o situaţie mult mai dramatică decât a înregistrat România în perioada de pre-aderare. De aceea, considerăm că este important să participăm la astfel de acţiuni, pentru a oferi sprijin prin lecţiile învăţate şi prezentarea problemelor cu care ne-am confruntat.”