Archive for the ‘moldova’ Category

Susţinerea Republicii Moldova, obligaţie istorică a României

Monday, September 21st, 2009
Share

Declaraţie politică, depusă în scris la Senatul României

După ani de luptă politică în care s-au agăţat doar de un fir de speranţă, forţele democratice din Republica Moldova au reuşit ceea ce părea, la un moment dat, imposibil. Unite de interesul naţional şi de nevoia depăşirii agoniei comuniste, partidele de dreapta au ajuns în sfârşit la putere. O putere care nu lasă însă vreme de culcat pe lauri. Centralismul stângist a pus finanţele ţării la pământ, iar sectorul privat este dominat de clanuri mafiote. În plus, ca peste tot în lume, loveşte nemilos şi criza economică. Aşadar, fragila coaliţie democrată are numeroase şi grele piedici în faţă.

Ceea ce este sigur şi îmbucurător la Chişinău ţine de bunele intenţii ale noilor guvernanţi. În mod admirabil, preşedintele Mihai Ghimpu a ridicat deja vizele pentru cetăţenii români, cerând public scuze pentru acest episod diplomatic nefericit. Domnia sa a pledat, de asemenea, pentru relansarea unor relaţii excelente cu Bucureştiul, atitudine pe care o putem aştepta şi din partea premierului Vlad Filat. Aşadar, există toate premisele renaşterii cooperării politice comune. Întrebarea care se pune, în mod firesc, acum este: “Ce va face concret Bucureştiul mai departe?”.

Cu toate problemele de la noi, nu avem voie să uităm pericolele imense care apasă asupra Republicii Moldova. Indicatorii economici arată dezastruos, mass-media publică şi privată face, în continuare, jocurile comuniştilor, iar Executivul este nevoit să înceapă reforme structurale adânci şi dureroase. Cu alte cuvinte, dacă până acum România şi-a scuzat pasivitatea prin opreliştile comuniste, în acest moment are obligaţia să devină activă.

Putem face descentralizare în acelaşi timp cu vecinii noştri. Putem să le oferim sprijin energetic în cazul unor atitudini ostile din partea Moscovei. Putem face lobby la Bruxelles pentru o apropiere accelerată de structurile Uniunii Europene. Avem experienţa necesară pentru a le acorda asistenţă în privinţa reformelor instituţionale de pre-aderare. În acelaşi timp, ne-am putea conecta proiectele de infrastructură la cele din Republica Moldova. Propun, în acest sens, să se ia serios în calcul planul construcţiei unei autostrăzi Iaşi-Chişinău, ca element strategic în relaţiile dintre cele două ţări.
Există deci lucruri care pot fi făcute în comun.

Suntem o ţară membră a U.E. şi N.A.T.O., iar acest statut trebuie folosit la maxim pentru a ajuta Chişinăul să se apropie de civilizaţia europeană. Avem în faţă examene cu dificultăţi enorme atât pentru noi, cât şi pentru fraţii noştri de peste Prut. Iar depăşirea acestor provocări constituie o şansă istorică. Ea nu trebuie ratată în nici un chip.

Senator PD-L
Prof. univ. dr. Dumitru OPREA

În sfârşit, un mare proiect cu domnul Simirad

Thursday, September 10th, 2009
Share

Poate multă lume este uimită acum de sprijinul arătat de Constantin Simirad pentru campania prezidenţială a lui Traian Băsescu. Eu aşteptam acest moment şi mă bucur că a venit la momentul potrivit. În plus, îl cunosc de mulţi ani pe domnul Simirad şi n-am avut ocazia să lucrăm la un mare proiect împreună. Campania din noiembrie este o una extraordinară şi ştiu că vom face o echipă câştigătoare. Iar acest lucru nu poate fi decât începutul pentru alte proiecte importante, la fel de promiţătoare.

Democratizarea la Chişinău – o obligaţie de lobby pentru europarlamentarii români

Tuesday, June 9th, 2009
Share

 Declaraţie politică în Plenul Senatului României, 9 iunie 2009

Situaţia politică de la Chişinău cunoaşte evoluţii spectaculoase, care ne privesc în mod direct. Deşi multă lume aştepta ca regimul comunist să-şi continue nestingherit stăpânirea, iată că opoziţia democratică a înregistrat un prim mare succes. După cum ştiţi, Parlamentul Republicii Moldova a eşuat în mod repetat să numească un preşedinte, fapt care deschide calea alegerilor anticipate. Merită remarcat în această privinţă un gest de demnitate naţională de la care am putea învăţa cu toţii. În ciuda enormelor presiuni făcute înaintea votului asupra parlamentarilor din opoziţie, nici unul dintre aceştia nu a trădat cauza democratizării ţării lor. Este începutul unui drum al unităţii lor politice care a lipsit atât de mult şi care acum devine speranţa unor mari schimbări.

Importanţa acestor evenimente pentru România este evidentă. Fie că e vorba de legătura istorică specială cu românii de peste Prut, de vecinătatea cu o zonă instabilă sau de conflictul diplomatic în care ne aflăm cu forţele comuniste de la Chişinău, avem dreptul şi obligaţia de a reacţiona. Nu trebuie uitaţi nici tinerii de peste Prut veniţi aici ca să înveţe. Numai la Iaşi sunt peste o mie de studenţi îngrijoraţi de ce să întâmplă acasă. Avem datoria să-i ajutăm pe toate căile posibile, ţinându-le trează speranţa unor mari reforme politice şi sociale în Republica Moldova.

Avem deja experienţa stilului agresiv, chiar brutal cu care comuniştii acţionează pentru strivirea oricărei urme de schimbare. Este evident că diplomaţia directă sau negocierile amicale sunt puţin probabile în faţa numeroaselor dovezi de adversitate primite din partea regimului Voronin. Tocmai de aceea trebuie să folosim influenţa noilor reprezentanţi pe care îi avem în Parlamentul European. În ciuda poziţiei excesiv de prudente pe care instituţiile europene au avut-o faţă de reprimarea demonstraţiilor de la Chişinău, avem obligaţia să facem un lobby puternic în această direcţie.

România va avea poziţii importante în grupurile politice din Parlamentul European. Fie că sunt populari, social-democraţi sau liberali, aleşii noştri trebuie să facă eforturi susţinute pentru a obţine o reacţie mai fermă din partea Parlamentului şi a Comisiei Europene. Nu este posibil ca nişte cazuri flagrante de încălcări ale drepturilor omului, duse ca politică de stat, să fie tolerate de un continent întreg. Este datoria acestor parlamentari, precum şi a diplomaţiei româneşti, să se asigure că modelul nedemocratic, de inspiraţie răsăriteană, nu are viitor în regiune. Iar dacă România îşi va îndeplini eficient această misiune, poate că, nu peste mult timp, vom vedea zorii renaşterii naţionale şi în Republica Moldova.

Senator PD-L
Prof. univ. dr. Dumitru OPREA

Europarlamentarii PD-L – angajament pentru familie, depăşirea crizei, interesele românilor

Saturday, May 23rd, 2009
Share

 Într-o atmosferă electrizantă, PD-L şi-a lansat, astăzi, la Iaşi, echipa care candidează pentru alegerile europarlamentare. Cu această ocazie, democrat-liberalii şi-au anunţat principalele teme de campanie – apărarea familiei, participarea la deciziile anti-criză de la Bruxelles şi Strassbourg, trecerea la euro şi aderarea la spaţiul Schengen.

A fost subliniată afilierea PD-L la grupul popularilor europeni, cea mai importantă forţă din Parlamentul European. Acest lucru face ca reprezentanţii partidului să aibă un rol extrem de important atât în apărarea intereselor românilor din ţară, cât şi a celor care muncesc şi trăiesc în diaspora.

Candidatul din partea Iaşului, Tudor Luchian, a vorbit despre importanţa reuşitei sociale fără compromisuri morale, insistând pe nevoia unor noi modele de succes în România.

Prezent la lansare, premierul Emil Boc şi-a asumat deschis şi fără rezerve răspunderea guvernării într-o perioadă de criză. Domnia sa a amintit de pachetul de măsuri anti-criză recent lansat de Executiv, anunţând semnele unei stabilizări economice în România. Iar toate acestea vin să confirme legătura onestă a PD-L cu românii: „La bine şi la greu”.

Este un lucru care pentru noi înseamnă enorm şi care ne dă convingerea că la europarlamentarele din 7 iunie vom obţine un succes de proporţii. 

picture-098

picture-099

Activitatea senatorului Dumitru Oprea, martie 2009

Thursday, April 9th, 2009
Share

1. Activitate în Circumscripţia electorală
• 4 audienţe; 8 înscrieri în audienţă. Tipuri de probleme ridicate de persoanele care au solicitat audienţe:
− locurile de muncă,
− solicitări de recalculări sau plată a facturilor la utilităţi de persoane aflate sub pragul minim de sărăcie
− cerere de analiză a situaţiei poluării mediului, fonice şi a problemelor ridicate de existenţa autogării din Iaşi în perimetrul unui cartier de blocuri
− solicitare de plată a ratelor la un credit făcut pentru realizarea unei operaţii
• Răspunsuri în scris oferite persoanelor care au ridicat problema tichetelor de călătorie nefolosite, a problemelor juridice de divorţ sau intrare în posesie de terenuri.
• Participare la Grupul de Dialog Social, 14 martie 2009.
• Demararea demersului pentru a analiza modul în care persoanele cu boli cardiace cronice pot fi încadraţi într-un grad de handicap.
• Demararea procesului de analiză a modului în care o persoană din Iaşi care a suferit o intervenţie chirurgicală la Timişoară poată să obţină aprobarea pentru decontarea costurilor
• Analiza situaţiei în care se desfăşoară activitatea în cadrul Căminului de bătrâni de la Sculeni şi identificarea posibilităţilor de ajutorare a persoanelor cu probleme sociale instituţionalizate în acel cămin.
• Deplasări în colegiul 5 pentru discutarea problemelor pe care le ridică locuitorii;
• Conferinţă de presă pe 22 martie 2009. Subiectele abordate: controversele privind construcţia unui nou sediu pentru CJ, problema închirierii de către Universitate a sediului Romtelecom, intervenţiile senatorului în Parlament privind  combaterea evaziunii fiscale şi susţinerea IMM,  alte subiecte de interes ale momentului (congresul PNL,  alegerile europarlamentare).
• Participarea la emisiuni ale studiourilor de radio şi la televiziuni locale, respectiv Radio Iaşi (La zi în viaţa partidelor parlamentare – 6, 9, 10, 11, 13, 30 martie 2009), Radio Nord-Est (dezbateri privind educaţia, numirea pe funcţia de viceprimar, aspecte politice ale PD-L, 19.03.2009), TeleM (Extemporal la democraţie – 21 martie 2009).
• Apariţii în presa scrisă şi online (Ziarul de Iaşi, Evenimentul de Iaşi, Flacăra Iaşului, Buna Ziua Iaşi, NewsIaşi, Iasicastiga.ro, IaşiPlus, IaşiComunicat, AgerPress, Machiavelli.ro, Ziua de Iaşi, Ieşeanul, 7est).

2. Participare la acţiuni externe ale Parlamentului
• Al 10-lea Summit al Preşedinţilor Grupurilor Parlamentare PPE-DE din Parlamentele Naţionale ale statelor membre UE, Bruxelles, 16 martie 2009, având ca teme de dezbatere: schimbările climaterice – un răspuns european; criza economică europeană: inovare, tehnologie, cercetare, comerţ mondial: acord pentru o soluţie; pregătirea campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare din 2009;
• A IV-a Conferinţă a COSAP (Comisiilor de Integrare Europeană a Ţărilor din Balcanii de Vest) şi al 8-lea Forum Parlamentar de la Cetinje (Iniţiativa pentru Promovarea Dialogului Parlamentar pe Regiune), Cetinje, Muntenegru, 27 martie 2009, având ca teme de dezbatere: rolul Comisiilor de Integrare pentru ţările potenţial candidate şi ţările candidate; criza globală şi impactul asupra regiunii.

3. Activităţi în Parlament
3.1 Participare la lucrările în Plenul Senatului
Datele şedinţelor în plen: 2, 4, 9, 11, 23, 25, 30 martie 2009, cu următoarele intervenţii:
• declaraţie politicăÎn faţa crizei – unitate în diversitate” (2 martie 2009)
• privind Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. (2 martie 2009)
“Din punct de vedere financiar-contabil, domnul senator Varujan Vosganian a explicat un aspect, dar nuanţa prevăzută în proiectul de faţă este următoarea: dividendul contabilizat este un drept de a fi ridicat şi atunci când sunt mai mulţi acţionari unii dintre ei reinvestesc, alţii nu. Atâta timp cât dividendul nu este ridicat, nu este impozitat. În momentul în care este dus spre dezvoltare, nu va mai fi niciodată, iar la ridicarea sumelor respective se plăteşte impozitul cuvenit.”
• declaraţie politică având ca titlu ,,Evaziune fiscală … legală”, depusă în scris (9 martie 2009)
• întrebare adresată Ministrului finanţelor privind avansurile spre decontare (9 martie 2009)
“Întrucât ne găsim în situaţia găsirii mijloacelor de combatere a evaziunii fiscale şi de creştere a surselor de venit la bugetul statului, consider că este important să verificăm şi reglementăm situaţia avansurilor spre decontare din cadrul firmelor al căror sold se ridică, uneori, şi la nivelul miliardelor de lei vechi.
Dacă săptămâna trecută s-a votat scutirea impozitului pe dividendele reinvestite, care poate să conducă la o mai mare transparenţă în privinţa profitului firmelor, este necesar ca Ministerul pe care îl conduceţi să aibă în vedere şi posibilele căi de sustragere de la plata impozitului pe profit.
În aceste condiţii, vă rugăm să ne comunicaţi măsurile şi reglementările legislative ce ar putea fi puse în practică pentru un control mai riguros asupra sumelor şi termenelor în care se decontează avansurile de trezorerie ale firmelor.”
• declaraţie politică având ca titlu ,,Răspunsul la criza mondială este unitatea de acţiune”, depusă în scris (16 martie 2009)
• întrebare adresată Comisarului General al Gărzii Financiare privind controalele efectuate în privinţa avansurilor spre decontare (16 martie 2009)
” În ultimul timp, în dezbaterile politice şi economice se vorbeşte tot mai mult despre atragerea cât mai multor venituri la bugetul de stat şi reducerea cheltuielilor publice. Săptămâna trecută, am lansat o întrebare către Ministrul Finanţelor Publice privind măsurile şi reglementările legislative ce ar putea fi puse în practică pentru un control mai riguros asupra sumelor şi termenelor în care se decontează avansurile de trezorerie ale firmelor. În acest context, vă rugăm să ne comunicaţi câte controale, tematice sau nu, au fost efectuate în 2008 în această direcţie? Dacă există o statistică a avansurilor de trezorerie nedecontate de firme? Ce soluţii au fost luate în cazul identificării de avansuri nedecontate de mai mulţi ani?”
• declaraţie politică având ca titlu ,,Măsuri active pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii pe timp de criză” (23 martie 2009)
• privind Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului opţional la Convenţia împotriva torturii si altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptat la New York la 18 decembrie 2002, semnat de România la 24 septembrie 2003. (23 martie 2009)
“Eu nu puneam întrebarea asta – de ce s-a prelungit atât? – dacă nu era pusă de antevorbitorul meu. Întrebarea mea era: De ce se voia a se prelungi cu încă trei ani? Asa a venit raportul de la Camera Deputaţilor. În materialul prezentat nouă scrie: “adoptat de Camera Deputaţilor”, fără să se facă si o astfel de menţiune.”
• întrebare adresată Ministrului pentru IMM-uri privind măsurile de susţinere a IMM-urilor pe timp de criză (23 martie 2009)
“Întrucât ne găsim în situaţia identificării soluţiilor de ieşire din criză şi de sprijinire a mediului de afaceri, consider că este important să ţinem cont de recomandările Parlamentului European regăsite în Small Business Act, aprobat în martie 2009, pentru stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii, al căror număr, la nivelul Europei, se ridică la 23 milioane.
Sunt lăudabile măsurile în direcţia sprijinirii IMM-urilor, prin crearea Fondului de Contragarantare a Creditelor, creşterii sumelor alocate de la buget pentru susţinerea lor, oferirii de facilităţi fiscale. În aceste condiţii, vă rugăm să ne comunicaţi obiectivele şi acţiunile ce vor fi continuate de Minister, în următorii ani, pentru sprijinirea celor interesaţi în dezvoltarea afacerilor mici şi mijlocii, astfel încât să se construiască premisele relansării economice.”
• privind Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2009 privind reglementarea unor măsuri în domeniul bugetar (25 martie 2009)
“Am ascultat cu interes poziţia domnului ex-ministru al finanţelor şi economiei, Varujan de la Iaşi. A făcut treabă bună, a dat unde trebuia şi nu a dat în multe alte locuri. Poate că Iaşiul a fost cel care a asistat la genocidul pe care l-au făcut, tratând discriminatoriu şcoli, copii, dascăli neînregimentaţi politic. Acum asistăm cu indignare la un show mediatic – se pare că la PNL este încă o competiţie pentru aşezarea lucrurilor – şi domnul Varujan uită că de la duduit de economie am ajuns la duduit de recesiune, pentru că starea asta nu este una pusă în spatele unei guvernări de numai câteva luni, ci se află în spatele anilor de netrebnicie în ale gospodăririi banului public. Aşadar, cred că cei ce, astăzi, în Senat sunt puşi să voteze, trebuie să lase patima politică şi să judece în interes naţional. Am spus-o şi într-o declaraţie politică: este timpul să fim neafiliaţi politic pe vremuri de recesiune şi să judecăm cu sufletul ce-i trebuie României. Declaraţiile politice se fac luni după-amiază.”
“Din nefericire pentru dumneavoastră, n-aţi avut parte de prea mult timp să aveţi un rector al primei universităţi a României în partidul din care încă faceţi parte. S-a vorbit despre un rector anume… Da, l-am văzut şi am avut o întrebare pusă în legătură cu intrarea în partid condiţionată de un pământ pe care noi i l-am dat. Dar nu la asta mă refer. N-am făcut nici o trimitere la universitate, nici la persoană, nu, dar hai să fie clar. Mi-a plăcut că domnul care a vorbit înaintea mea foloseşte spiritul critic şi şi-a catalogat luarea de cuvânt a colegului dumnealui. Foarte frumos a punctat. Cât despre sensul cuvântului amintit şi înfierat de dumnealui cu mânie proletară, îl rog să consulte dicţionarul explicativ al limbii române, să-i afle sensurile”
• privind Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanţă (25 martie 2009).
“Aş vrea să punctez ceea ce şi antevorbitorul meu a scos în evidenţă. În urmă cu câteva sesiuni noi am votat scutirea de impozit pe profitul reinvestit şi scutirea de impozit a dividendelor reinvestite. Este o formă evidentă cea care, prin ce se propune acum, capătă viaţă. Cea mai importantă avere a corporaţiilor în secolul al XXI-lea, de fapt, în societatea cunoaşterii este averea umană. Noi considerăm că omul merită a fi întreţinut în condiţii cât mai bune de performanţă, fiindcă cunoaşterea lui este elementul forte al progresului. De fapt, dacă luăm şi obiectivele Uniunii Europene, acestea sunt prioritare: cunoaşterea, tehnologia informaţională şi aşa mai departe. Or, se spune în art. 3 că sumele corespunzătoare tichetelor de vacanţă, nu mai mult de şase salarii, sunt deductibile din profitul ce ar fi fost impozitat. Este o recunoaştere a importanţei omului, ca fiind averea cea mai de preţ, şi atunci nu îmi mai pun întrebarea de ce nu dau tichete de burtă sau de altă natură. Deci prin legea aceasta se anticipează valoarea omului.”
• privind Proiectul de lege privind înfiinţarea comunei Tîrgşorul Nou, jud Prahova, prin reorganizarea comunei Ariceştii Rahtivani (25 martie 2009)
” Un punct de vedere sentimental. Comuna mea este vecină comunei propuse şi vreau să vă spun că există un Tîrgşorul Vechi, capitala Ţării Româneşti sub Vlad Ţepeş, iar Tîrgşorul Nou ar fi un atentat la istoria acestei tradiţionale comune care există deja. Cele două entităţi desprinse din Ariceştii Rahtivani nu au puterea de a da semnalul că sunt în situaţia unei comune aşezate. Decizia luată de Guvern şi de comisie este una foarte corectă.”
• declaraţie politică având titlul ” SOS – spaţiile verzi” (30 martie 2009)
• întrebare adresată Ministrului Mediului privind legislaţia pentru salvarea spaţiilor verzi din mediul urban (30 martie 2009)
“ Întrucât ne găsim în situaţia unor dispute în privinţa legislaţiei privind libertatea de a construi inclusiv pe spaţiile verzi, a faptului că tot mai multe oraşe se transformă în “păduri” de construcţii ce intră pe grădini şi parcuri existente, iar Uniunea Europeană ne impune asigurarea unei suprafeţe minime raportată la numărul de locuitori, considerăm că este important să acţionăm de o manieră conştientă şi responsabilă în privinţa reglementărilor legale în domeniu.
În aceste condiţii, vă rugăm să ne comunicaţi poziţia Ministerului faţă de cele două acte normative aflate în dezbatere în cele două camere ale Parlamentului, obiectivele şi acţiunile ce vor fi avute în vedere de Minister, în perioadă următoare, pentru asigurarea respectării unui minim decent privind suprafeţele verzi din mediile urbane. De asemenea, vă solicităm să ne transmiteţi dacă veţi continua să alocaţi fonduri pentru proiecte de amenajare şi întreţinere a spaţiilor verzi din oraşe, aşa cum s-a întâmplat în anii anteriori.”
• întrebare adresată Ministrului de Externe privind poziţia diplomaţiei româneşti faţă de îngrădirea liberei circulaţii în Republica Moldova (30 martie 2009)
“Ultimele evenimente din Republica Moldova, practicile de intimidare a opoziţiei democratice din această ţară trebuie sancţionate. Nu ne poate fi indiferentă soarta unei ţări vecine, care, mai mult, este legată de noi printr-o fraternitate istorică. Uniunea Europeană a devenit singura speranţă de ajutor pentru cei care mai cred într-un viitor democratic al Moldovei. De aceea, ca stat cu puteri depline în Uniune, România are obligaţia morală să ia atitudine faţă de ceea ce se întâmplă dincolo de Prut.
Prin urmare, facem un apel către Ministerul de Externe de la Bucureşti să ne comunice sesizările şi acţiunile întreprinse pentru informarea instituţiilor europene faţă de încălcarea gravă a drepturilor omului în Republica Moldova. În plus, dorim să ne informaţi în privinţa măsurilor luate de Ambasada României de la Chişinău în asistarea compatrioţilor noştri aflaţi în situaţii dificile în ţara vecină.”
3.2 Participare la lucrările Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii
Datele lucrărilor Comisiei: 3, 4, 10, 11, 12, 19, 24, 25, 31 martie 2009
3.3 Participare la lucrările Comisiei pentru Afaceri Europene
Datele lucrărilor Comisiei: 3, 5, 10, 17, 24, 31 martie 2009

Admin

Democraţia din Republica Moldova – prioritate zero a diplomaţiei româneşti

Monday, April 6th, 2009
Share

Declaraţie politică, Plenul Senatului României, 6 aprilie 2009

Situaţia democraţiei din Republica Moldova devine, pe zi ce trece, tot mai alarmantă. Ultimele alegeri parlamentare de la Chişinău îndepărtează din nou perspectiva unei apropieri de Uniunea Europeană, lăsând această ţară într-o zonă de incertitudine a continentului. Fragmentarea opoziţiei şi scorul disproporţionat la care au câştigat comuniştii nu constituie decât o condamnare la izolare pentru fraţii noştri de peste Prut. Fireşte, în mod normal, opţiunile politice într-o democraţie trebuie respectate şi luate ca atare. Cu o singură condiţie însă: ca jocul democratic să fie corect. Or tocmai acest lucru a fost încălcat cu brutalitate în Republica Moldova.

Seria abuzurilor comise de autorităţile comuniste a atins apogeul cu câteva săptămâni înaintea alegerilor de pe 5 aprilie. Aproape toate partidele de opoziţie de la Chişinău au reclamat abuzuri din partea poliţiei şi implicarea acesteia în campania electorală de partea puterii. Unele partide au acuzat poliţia că infiltrează persoane care să obstrucţioneze întâlnirile cu alegătorii, sau că aceasta asistă pasiv la vandalizarea panourilor electorale. În plus, mai mulţi reprezentanţi ai opoziţiei au fost reţinuţi fără motive întemeiate de către autorităţi. De asemenea, guvernul a încercat din răsputeri să controleze mass media, afectând grosolan dreptul la libera exprimare a adversarilor săi politici. Nu trebuie uitate nici arestările şi expulzările abuzive ale unor consilieri politici români care asistau partidele democratice moldoveneşti. În plus, a devenit de notorietate atitudinea ostilă faţă de orice manifestare a românismului peste Prut.

Asistăm, aşadar, în faţa unor practici curente de intimidare a opoziţiei din republica Moldova. Aceste abuzuri s-au înregistrat şi în ziua alegerilor, prin blocarea accesului unor alegători la urne. Încălcarea cu o asemenea brutalitate a principiilor democratice şi a drepturilor omului într-o ţară europeană nu poate să ne lase indiferenţi. Nu putem să nu ne îngrijorăm de ceea ce se întâmplă într-o ţară vecină care, mai mult, este legată de noi printr-o fraternitate istorică. Uniunea Europeană a devenit singura speranţă de ajutor pentru cei care mai cred într-un viitor democratic al Moldovei. De aceea, ca stat cu puteri depline în Uniune, România are obligaţia morală să ia atitudine faţă de ceea ce se întâmplă dincolo de Prut.

Din aceste considerente, fac un apel către Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti să facă din relaţia cu Chişinăul o prioritate absolută pentru perioada următoare. Diplomaţia noastră trebuie să exercite presiuni puternice şi constante pentru preîntâmpinarea derapajelor democratice din ţara vecină. Şi chiar dacă prezentul arată atât de sumbru, am convingerea că prin perseverenţă şi determinare România va ajuta Moldova ca, într-o bună zi, să ajungă acolo unde îi este adevăratul loc: marea familie europeană.

Senator PD-L
Prof. univ. dr. Dumitru OPREA

Voi susţine un eurocandidat puternic din partea Iaşului

Tuesday, March 3rd, 2009
Share

Comunicat de presă

Dorinţa mea de a candida la alegerile europarlamentare a provocat o atenţie deosebită din partea presei şi a colegilor de partid. Acest lucru mă bucură şi îmi confirmă aprecierea activităţii mele pe plan politic şi parlamentar. Reamintesc şi raţiunile ei: nevoia ca zona Moldovei să îşi menţină reprezentarea printre deputaţii europeni de la Bruxelles şi necesitatea ca PD-L Iaşi să vină cu un candidat puternic. Cred că acest lucru a fost perceput ca atare atât la Bucureşti, cât şi la Iaşi.

Am înţeles, însă, că victoria din alegerile generale trebuie consolidată pe plan local, iar colegii din partid mi-au dat asigurări că importanţa zonei noastre va fi respectată. Din toate aceste motive, am decis să rămân senator pentru a-mi servi, în continuare, concetăţenii în Parlamentul României şi să acţionez pentru realizarea programului PD-L în legislatura curentă.

În ceea ce priveşte alegerile europarlamentare, voi susţine cu toată forţa candidatul din partea PD-L Iaşi, fiind convins că va reuşi să ne reprezinte cu succes în Parlamentul European.

Senator PD-L
Prof.  univ. dr. Dumitru Oprea

Activitatea senatorului Dumitru Oprea, februarie 2009

Monday, March 2nd, 2009
Share

1. Activitate în Circumscripţia electorală
• 8 audienţe; 15 înscrieri în audienţă. Tipuri de probleme ridicate de persoanele care au solicitat audienţe:
− retrocedarea terenurilor,
− locurile de muncă,
− promovarea Operei române din Iaşi
− organizarea unor evenimente privind criza economică
− Grădina Botanică din Iaşi
− propunere de amendare a legii pentru acordarea pensiilor persoanelor cu handicap cu adăugarea şi a persoanelor care au probleme cu inima
− contorizarea individuală a serviciilor de utilităţi şi preţul ridicat al facturilor de utilităţi;
− recalcularea pensiilor
• Răspunsuri în scris oferite persoanelor care au ridicat problema recalculării pensiilor sau retrocedării terenurilor
• Participare la Grupul de Dialog Social, 7 februarie 2009
• Participare alături de cetăţeni la Ziua Îndrăgostiţilor, 14 februarie 2009
• Declaraţie politică şi comunicat de presă “Problemele din Italia trebuie rezolvate la nivelul UE” (24 februarie 2009)
• Demararea demersului pentru a analiza modul în care se aplică, la nivelul municipiului Iaşi , Legea 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală, printr-o adresă transmisă Primăriei Iaşi, în data de 26 februarie 2009.
• Participarea la emisiuni ale studiourilor de radio şi la televiziuni locale, respectiv Radio Iaşi (Martor, Tribuna Partidelor Politice – 23 februarie 2009), TeleM (Interviu – 23 februarie 2009), TVR Iaşi (Contextul economico-social actual – bugetul pe 2009, 26 februarie 2009).
• Apariţii în presa locală scrisă şi online (Ziarul de Iaşi, Evenimentul de Iaşi, Flacăra Iaşului, Buna Ziua Iaşi, NewsIaşi, Portalul profesioniştilor în politică).

2. Participare la acţiuni organizate de alte instituţii
• Conferinţa, organizată de SAR, “România 2009: Criza economică şi statul de drept“, Hotel Hilton, sala Regina Maria, 16 februarie 2009. În cadrul conferinţei, senatorul Dumitru Oprea a intervenit în privinţa măsurilor de stimulare a consumului şi a de economisire a banilor de către populaţie.
• Dezbaterea, organizată de Revista Foreign Policy şi Comisia de Politică Externă a Senatului României, cu tema “Cum tratează Parlamentul României criza economică globală? Celelalte crize: ale Rusiei şi ale Ucrainei.“, Clubul Parlamentarilor – Palatul Parlamentului, 24 februarie 2009. În cadrul dezbaterii, senatorul Dumitru Oprea a avut atenţionat că după inflaţia aflată în creştere va urma deflaţia, cu care se confruntă deja multe ţări, lucrurile devenind din ce în ce mai grave, literatura de specialitate lansând conceptul de stagdeflaţie. De asemenea, a evidenţiat faptul că nu există o poziţie oficială la nivel de stat sau al unor grupuri de experţi din domeniul universitar, al academiei, ceea ce s-a concretizat într-un aspect negativ, prin faptul că la nivelul autorităţilor locale s-au luat măsuri potrivnice momentului şi total diferite de la o localitate la alta, neexistând o politică naţională şi locală pe timp de criză. Pe acest fond, domnul senator a menţionat că a lansat o invitaţie Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor, din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, de a publica periodic concluziile studiilor, analizelor sau opiniile personale privind situaţia de criză şi posibilele soluţii de ieşire. Pe final, domnul Dumitru Oprea a concluzionat că problema centrală o constituie găsirea cele mai bune soluţii pentru distribuirea sprijinului financiar, dacă este posibil accesibil oricărui cetăţean, după modelul lui Friedman.

3. Activităţi în Parlament
3.1 Participare la lucrările în Plenul Senatului
Datele şedinţelor în plen: 2, 4, 10, 12, 17- 20 februarie 2009, cu următoarele intervenţii:
• privind proiectul de buget pe anul 2009 (4 februarie 2009)
“În primul rând, noi avem un buget, iar dumneavoastră, prin domnul senator Rusanu, ne-aţi prezentat un alt buget. Cred că era necesară o explicaţie, de unde provine diferenţa de alte două sume – 122 de milioane, 128 de milioane – si cred că era corectă formularea: „Bugetul reprezintă doar 95,36% din bugetul anului 2008”, într-o variantă, respectiv „doar 83,97% din bugetul acela, cu o economie de 5%, respectiv 16%”. De asemenea, cred că lămuritoare ar fi câteva lucruri privind personalul. Cetăţenii ar fi încântaţi să afle de unde 957 de persoane, noi am propus 850 – asa figurează aici, s-a spus 857 – în varianta aceasta fiind 6 persoane administrative la un senator. Îmi place deseori să fac comparaţie. În cealaltă Cameră cum este situaţia?”
• privind Propunerea legislativă are în vedere scutirea de la plata impozitului pe venitul realizat din pensii a pensionarilor care au handicap grav sau accentuat si a pensionarilor aflaţi în gradul I de invaliditate (4 februarie 2009)
“Am impresia că au început alegerile pentru Parlamentul European si colegii îsi fac misiunea, pentru că altfel nu pricep cum, după ce un Guvern al României, pentru care semnează Călin Popescu Tăriceanu, spune: „Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.” si, de asemenea, după ce Comisia pentru drepturile omului, culte si minorităţi a avizat negativ propunerea si, mai departe, după ce Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară si piaţă de capital, pentru care semnează Aron Popa, membru al PNL, spune: „Raportul de respingere si propunerea legislativă sunt categorice.”, acum facem parada populismului. În condiţiile acestea, ieri, la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei si petiţii, am avut mai multe solicitări de la diverse persoane si să ştiţi că în comisie, nu sub forma unui raport, dar s-a zis că s-ar produce totuşi o nedreptate faţă de celelalte categorii de pensionari care au pensii mult mai mici decât 10 milioane de lei, că aici se cere, de fapt, scutirea de impozit la peste 10 milioane de lei pensie.”
• privind Propunerea legislativă pentru acordarea de credite preferenţiale pentru studenţi (4 februarie 2009)
“Nedreptăţile sunt mai multe, pentru că în lege apare numai categoria de „instituţie de învăţământ superior acreditată”. Or, dacă luaţi actul normativ din vară, este vorba de o hotărâre de Guvern, intră aici si studenţii de la universităţile autorizate, autorizate provizoriu si autorizate cu proceduri de dizolvare în timp. Deci era o diferenţă de tratament doar pentru studenţii acreditaţi. Fac menţiunea că în categoriile enunţate de mine intră si universităţi de stat, si private.”
• privind Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I – IV din învăţământul de stat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat cu program normal de 4 ore. Este cunoscut şi ca „Programul cornul şi laptele”. (9 februarie 2009)
“Mă numesc Dumitru Oprea şi vin dintr-o universitate de stat care are grădiniţă privată, unde femeile de serviciu şi studenţii îşi duc copiii, iar pentru copiii de-acolo se plăteşte o taxă, fiindcă statul nu plăteşte nici cinci bani pentru aceste grădiniţe private deşi, repet, şi femeile de serviciu, şi studenţii, şi profesorii îşi duc odraslele la o astfel de grădiniţă. Toate cheltuielile de înfiinţare a grădiniţei au aparţinut instituţiei noastre şi, ca noi, sunt multe alte persoane cu grija copiilor, fiindcă, în anul 2000, în România, existau peste 10.000 de grădiniţe, citez din Anuarul Statistic al României, iar, în anul 2006, rămăseseră 3300 de grădiniţe. În locul lor oamenii au creat grădiniţele private.
Insist ca, în reglementările viitoare privind tratamentul copiilor, această categorie de învăţământ privat să nu fie tratată cu ochiul spre cel ce face gestul, ci spre beneficiarul tratamentului –copiii României. Fiindcă nu găsesc loc în grădiniţele de stat, ajung în cele private, poate pentru că nu sunt „cei mai plini de relaţii”, ca să obţină un loc în grădiniţele de stat. Aşadar, în numele egalităţii de şanse oferite copiilor, tratamentul discriminatoriu de aici nu-şi are locul.”
• declaraţie politică privind criza economică şi discrepanţele existente în România (16 februarie 2009).
• privind amendamentul referitor la Aeroportul Internaţional din Iaşi (19 februarie 2009)
“Două aspecte aş vrea să relatez. Întrebarea firească pe care v-o puneţi fiecare dintre dumneavoastră: ce s-a întamplat cu suma alocată? N-a putut fi folosită din cauza situaţiei terenului. Deci banii au fost daţi şi domnul deputat Anghel Stanciu a şi spus că au fost şi luaţi, fiindca asupra terenului, nici în ziua de astăzi, nu au fost lămurite lucrurile, sunt pe ultima sută.
Ca ieşean, vă spun cu sinceritate că este cea  mai urâtă poartă de intrare din România, pe calea aerului. Pista nu are decât 900 de metri şi orice avion trebuie să oprească, intrând aproape în pământ. Avioanele mari nu pot ateriza, pista trebuie extinsă şi este o necesitate a Moldovei, zic eu, fiindcă prin Iaşi mulţi ajung şi în alte localităţi.”
• întrebare adresată Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Inovării (23 februarie 2009)
3.2 Participare la lucrările Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii
Datele lucrărilor Comisiei: 3, 5, 10, 17 februarie 2009 – analiza petiţiilor depuse până pe 5, 19, 26, 30 ianuarie 2009

Admin

Confirm: Voi candida la europarlamentare

Sunday, February 22nd, 2009
Share

Comunicat de presă

Apropierea alegerilor pentru Parlamentul European este prefigurată în mass media de diferite speculaţii privind candidaturile din partea PDL Iaşi. De câteva zile, presa locală vehiculează diverse nume şi calcule pe această temă, lucru care mă determină să aduc clarificările necesare.

Într-adevăr, îmi exprim intenţia de a participa la cursa electorală din iunie. Cred că misiunea mea la alegerile generale a fost îndeplinită. Am reuşit, împreună cu colegii mei, să transformăm Iaşul dintr-un oraş “roşu”, în unul “portocaliu”, lucru greu de închipuit cu ceva timp în urmă. Din acest moment, sunt sigur că parlamentarii noştri au toate căile deschise pentru a-şi duce la îndeplinire proiectele democrat-liberale pentru judeţ. Însă, în urma alegerilor generale, Iaşul a rămas fără nici unul din cei doi reprezentanţi în Parlamentul European. Prin criteriile riguroase de selecţie impuse viitorilor candidaţi la europarlamentare, consider că oraşul şi judeţul nostru pot fi reprezentate la Bruxelles. Cred, aşadar, că expertiza mea în domeniu poate aduce un câştig atât regiunii, cât şi filialei noastre la nivel naţional.

Drept urmare, aştept cu încredere validarea candidaturii mele la nivel judeţean şi naţional. Sunt convins că, şi cu această ocazie, PDL se va mobiliza şi va obţine un important succes pentru dreapta românească.

Prof. univ. dr. Dumitru Oprea

Iaşi, 22 februarie 2009

Declaraţie politică în Plenul Senatului

Monday, February 16th, 2009
Share

Criza trece, discrepanţele rămân

Au trecut doar câteva luni de când fostul premier clama miracolul economic românesc. Se vorbea atunci de creşteri nemaivăzute ale bugetului, de o prosperitate fulminantă. Putem constata acum proporţiile acestei iluzii. Chiar dacă s-a înregistrat o creştere economică, proporţiile ei sunt departe de cele anunţate. Pe lângă aceasta, efectele crizei sunt tot mai sever resimţite şi în România. Desigur, ne aşteaptă o perioadă dură, cu dificultăţi sociale dintre cele mai serioase. Se înţeleg deci motivele pentru care întreaga clasă politică discută, în aceste zile, despre buget, impozite, taxe, datorie publică sau inflaţie. În ciuda tuturor problemelor de acum, am deplina convingere că în câţiva ani ne vom reveni. Optimismul se va întoarce pe pieţele financiare, iar derapajele de astăzi se vor corecta. Însă, chiar şi atunci, România va rămâne cu o rană socială extrem de gravă, ignorată de precedentul guvern şi agravată acum de criză: discrepanţele sociale şi economice.

Se vorbeşte adesea despre decalajul de dezvoltare dintre ţara noastră şi statele europene. Există şi calcule privind zecile de ani în care am putea ajunge din urmă civilizaţia Occidentului. Vreau însă să atrag atenţia asupra multiplicării acestui tip de decalaje chiar la nivelul României. Reprezint în Parlament mai bine de jumătate din populaţia Municipiului Iaşi şi cunosc bine realităţile Moldovei. Din păcate, în ultimii ani, decalajul economic dintre această regiune şi Capitală sau Vestul ţării s-a amplificat. Binefacerile creşterii economice au rămas străine zonelor tradiţional sărace, iar absorbţia fondurilor europene este dezastruoasă. În consecinţă, baza societăţii a rămas la fel de pauperă ca întotdeauna, iar efectele pe termen lung ale acestei anomalii sunt incalculabile.

În plus, se agravează un al treilea palier al discrepanţelor sociale: cel dintre centrul şi periferia oraşelor. Creşterea economică a României, din ultimii ani, a adus şi efectele sale perverse. Competiţia capitalistă a produs învingători, dar şi învinşi, iar neadaptaţii la sistem s-au transformat acum într-o adevărată bombă socială. Există chiar oraşe mari în care, la câteva sute de metri de clădirile de birouri, se află adevărate colonii ale disperării.

La Iaşi, chiar în colegiul meu, există străzi întregi de aşa-zise locuinţe, fără curent electric, fără canalizare, fără alimentare cu apă, fără nimic. Supravieţuiesc acolo tineri şi bătrâni, şomeri şi bolnavi, lipsiţi de orice ajutor şi speranţă. Sunt oameni umiliţi de viaţă, mereu pierduţi printre statisticile guvernanţilor. Pentru ei, asistenţa sanitară este aproape inexistentă, iar pentru copiii lor, şcolarizarea rămâne o himeră.

Toate acestea nu se întâmplă undeva prin America Latină, ci într-un oraş european, din secolul XXI. Sunt convins că astfel de realităţi sunt prezente şi în alte judeţe, că nu vă sunt străine. De aceea, inevitabil, trebuie să ne punem întrebarea: ce se va întâmpla cu acei oameni? Vorbim mereu de construirea unei societăţi informaţionale sau de dezvoltare durabilă. Dar pentru cine? Doar pentru o parte dintre români? În acest caz, chiar dacă vom depăşi orice criză financiară, chiar dacă vom reveni la creşterea economică, viitorul nostru va fi acoperit de umbre.

Dacă vom continua să împingem aceşti nefericiţi la marginea societăţii, dacă vom face mereu diferenţierea între “noi” şi “ei”, atunci ne asumăm o povară morală şi o inconştienţă civică.

De aceea, dincolo de peticirea bugetului şi de orice strategii savante, este nevoie să tratăm urgent şi direct o astfel de rană socială. Şi aceasta trebuie să se întâmple tocmai pentru că demnitatea vieţii şi egalitatea de şanse nu reprezintă o favoare acordată cetăţenilor de către guvernanţi, ci o obligaţie a lor.