Dumitru Oprea

Cloud-computing + E-lancing = E-jobs + E-profit

Aceasta poate fi o formulă verificată a succesului, îndeosebi acum, pe timp de criză.

Cu ce resurse? Simplu. Reţeta americană ”să faci bani cu banii altora” se transformă în ”să faci afaceri cu resursele altora”. În astfel de condiţii, vom prezenta succint termenii formulei de succes.

Cloud-computing, promovat ispititor şi ca Sistem informatic low-cost, sub accepţiune tehnică este o combinaţie de conexiuni rapide de Internet la:
• capacităţi de prelucrare foarte puternice, ieftine, bazate pe web;
• folosirea de soft complex, cu funcţii noi pentru monitorizarea şi gestiunea resurselor umane distribuite pe tot globul.

E-lancing este o nouă lume a afacerilor, un nou mod de lucru, un mod nou de rezolvare a proiectelor, în care liber-profesioniştii (freelancers) sunt actorii principali. Ei constituie, de fapt, o nouă piaţă virtuală a afacerilor, dar şi a forţei de muncă. Datorită e-commerce şi e-business, apare e-labor. Prin e-lancing, e-labor capătă noi dimensiuni.

Numai în SUA, în 2009, existau 12 milioane de liber-profesionişti, iar în 2012 vor fi 14 milioane. Pe tot globul, în 2012, se estimează că vor fi aproximativ 300 de milioane.

Prin e-lancing are loc împerecherea cea mai rapidă şi cea mai profitabilă a cererii cu oferta din domeniul managementului proiectelor.

Pentru interesaţi, dar şi pentru curioşi, oferim câteva linkuri utile: oDesk.com; LiveOps.com; Elance.com; Freelancer.com; CrowdFlower.com; 99designs.com; Sologig.com; PeoplePerHour.com; RentACoder.com.

E-jobs nu reprezintă decât o formă de concretizare a succesului cloud-computing şi e-lancing. Se poate vorbi astfel despre o puternică piaţă a muncii dintr-o comunitate chiar şi atunci când în ea nu există vreo afacere. Există, în schimb, piaţa globală a locurilor de muncă. Angajatorii sunt pe tot globul. La fel şi angajaţii.

Deja a apărut un subiect de dispută între angajatorii tradiţionali şi cei din spaţiul e-lancing. Cheltuielile cu forţa de muncă din noul sistem sunt mult mai mici. Chiar dacă salariile sunt rezonabile, între 5-35$ pe oră, e-lancingul nu lucrează cu tot felul de bonusuri. Deocamdată.

Modul în care sunt urmăriţi lucrătorii, prin camere web, prin numărarea apăsărilor de taste pe unitatea de timp şi multe alte tehnici destul de agresive pentru angajat, mă duce cu gândul la începutul marii revoluţii industriale. Fordismul, fayolismul şi taylorismul aproape că nu diferenţiau omul de maşină. Cu siguranţă, posibilul e-sindicat va face ordine.

Noua lume e pe dos. Printre pionierii e-lancing, China şi India recrutează personal înalt calificat din … SUA. Motiv pentru analişti să introducă un nou concept: Reverse Hiring (Angajare inversă – vechii angajaţi devin noii angajatori). Thomas Friedman jubilează. Lumea s-a aplatizat. Mai mult ca oricând, ideile sunt la mare preţ.

E-profit, concept introdus de Peter Cohan, se referă la o altă formă a profitului pentru practicanţii de e-commerce. Nu trebuie introdus un concept nou pentru cloud-computing şi e-lancing, ci trebuie revizuite dimensiunile noului profit. Şi factorii de influenţă sunt alţii, dar şi modul de distribuire a lui este diferit. Să sperăm că, prin responsabilitatea socială, atât de mediatizată în ultimii ani, o să putem vorbi de o parte de profit pentru planetă, o parte pentru comunităţile de unde provin angajaţii, care înseamnă tot planetă, şi a treia parte pentru angajatorul propriu-zis.

Navigând în lumea e-lancing, m-am bucurat nespus când am văzut că, de câţiva ani, atât firme, cât şi foşti studenţi din România câştigă foarte bine. Am întâlnit oameni de afaceri ieşeni care, în 2009 şi 2010, au avut o cifră de afaceri mai mare cu 40% în mediul e-lancing. Anul acesta făceau noi angajări. Am văzut, de asemenea, mulţi foşti studenţi, cu 700-800 de ore lucrate. Unii fiind plătiţi cu peste 30 de dolari pe oră.

Sunt doar câteva repere asupra tendinţelor din lumea afacerilor, a pieţei muncii, care se mişcă şi generează profit, chiar şi pe timp de criză.

Celor ce cred în formula de succes, câştig bun!