După fiecare dintre cele cinci campanii electorale, derulate pe parcursul a doar doi ani, municipiul Iași este portocaliu. Iașul este același, dar oamenii propuși au fost alții, “neexperimentați” în politică. Poate așa vor întelege mulți dintre veteranii unor partide de după 1990 de ce un partid nou creat, Partidul Liberal Democrat, doar după opt luni de la înființare, a avut, în municipiul Iași, un scor egal cu cel mai puternic partid postdecembrist din România, PSD. Fiecare a înregistrat, la europarlamentarele din 2007, câte 20 de puncte procentuale. În acel moment eram președintele PLD Iași. Tot așa, un neexperimentat, intrat în politica postdecembristă, în 2001, a salvat profesioniștii PNL. Fac și mențiunea că, la plecarea mea din funcția de președinte ales al PNL Iași, în prima parte a anului 2004, acesta înregistrase cel mai performant scor pe Moldova, 36,5%. Pe atunci, PD avea 9,5%. Așa au fost judecate contribuțiile lor la constituirea Alianței DA.
Din 2008, după fuziunea PD cu PLD, rezultând PD-L, am fost numit președintele Organizației Municipale PD-L Iași. În primăvara acelui an am înregistrat un prim, și sper să fie și ultimul, eșec pe plan politic, în intenția mea de a deveni primar al Iașului. Nu ieșenii au fost de vină. Ei au votat masiv pentru schimbarea la față a orașului. Greșeala a fost, în cea mai mare măsură, a mea. Am crezut că este suficient să bat străzi, străduțe, stradele, alei, șosele și alte căi de acces la casele oamenilor, însoțit de un prieten adevărat, Gabi Grigore, și ajutat de o echipă de foști pelediști, dominanți fiind tinerii, coordonați de Cătălin Toma. Ni s-au alăturat Irina Schrotter și tinerii ei. Rămâne cea mai frumoasă amintire susținerea mea de către o parte din media locală, căreia îi rămân recunoscător pentru devotamentul de care a dat dovadă. N-a fost de ajuns. Am crezut că aspectele tehnice le va rezolva partidul. N-am dat importanță zicerii egiptene, care spune: “Doamne,arată-mi dușmanul care mi-e prieten, că pe celălalt îl știu eu”.
Eșecul de la Primărie a fost ușor atenuat de bucuria obținerii a 12 locuri de consilieri locali în municipiul Iași, cu 7 mai mulți decât în mandatul anterior. Partidul cel mare de până atunci, PSD, în mod paradoxal, a câștigat Primăria, dar a pierdut Consiliul, având doar 11 consilieri, iar PNL, în cădere liberă, a avut doar 4. Orașul, sub acest aspect, a devenit portocaliu. La nivel de județ, succesul a fost la fel de bun, numărul voturilor din municipiu pentru Consiliul Județean contribuind la obținerea a 13 consilieri județeni, la egalitate cu PSD. La alegerile generale din 2008, la nivel de municipiu, din cele 7 posturi de parlamentari au fost câștigate 6 și adjudecate 5 de către PD-L. În prezent, deținem 6 posturi de parlamentari în municipiul Iași, portocaliul reprezentând 85% din harta parlamentară a Iașului. O mențiune: prin prisma veteranilor profesioniști în politică, toți cei 6 fac parte din aceeași categorie, a “neexperimentaților politici”, fiind la prima lor experiență în Parlamentul României. Așa a vrut poporul.
Revenind la dreapta noastră, chiar și în județ parlamentarii PD-L și PNL reprezintă aproape 60%. Așa vede electoratul județul. Nicidecum nu e roșu, dar așa vor unii politicieni să fie văzut. Și din nou pierde dreapta.
La alegerile locale din mai 2008, electoratul din municipiul Iași a dat cel mai evident semnal de simpatie față de dreapta eșichierului politic. Candidații PD-L și PNL au obținut 48% din voturile turului întâi, față de 44,57%, PSD. Politicienii liberali n-au fost în stare să decodifice mesajul dat de electorat. Ei vorbeau despre un rău mai mare (după percepția lor, candidatul PD-L) și despre altul mai mic (candidatul PSD). De fapt, totul se raporta la interesele meschine ale unor efemeride, autointitulate politicieni de profesie. Și astfel, PNL a susținut candidatul PSD. Un partid istoric de dreapta a votat cu stânga. Împreună au câștigat, dar nu și Iașul.
(va urma)
Criză instituţională, însemnând lipsa regulilor clare privind strategia educaţională.
