Posts Tagged ‘alegeri prezidentiale’

Mitul fraudării alegerilor – o scuză pentru luptele din PSD

Monday, December 14th, 2009

Declaraţie politică în Plenul Senatului României, 14 decembrie 2009

Alegerile s-au încheiat şi avem un învingător. Deocamdată, se caută învinsul. Din nefericire, acesta îşi ascunde eşecul electoral printr-o avalanşă de acuzaţii grave şi iresponsabile. După o campanie extenuantă îşi spune cuvântul frustrarea. Nici situaţia gravă a economiei, nici perspectiva unor mişcări sociale nu mai contează. Televiziunile care au suflat din plin în pânzele PSD au arătat un moment de resemnare, pentru a reveni acum şi mai agresive la propaganda anti-Băsescu. Pseudo-moderatorii încearcă din răsputeri să fabrice imaginea unei fraude de proporţii planetare.

În tot acest circ haotic, marile dovezi de fraudare ale PSD capătă transformări magice: de la “camioane de probe”, au ajuns la câteva cutii. Deşi nimeni nu poate să spună cărui candidat au slujit neregulile semnalate, fie ele şi reale, unii politicieni s-au lansat în acuzaţii halucinante. Astfel, Traian Băsescu, înţeles cu PD-L, cu birourile electorale, cu STS, cu MAE, cu SRI şi cu SIE, ar fi orchestrat un gigantic plan pentru a învinge. Lideri care până mai ieri se doreau a fi preşedinţi de ţară acuză acum toate instituţiile statului de participare la un presupus furt pentru a-şi acoperi propriile gafe din campanie. Ridicolul acestor acuzaţii poate fi dovedit însă în câteva propoziţii.

Astfel, PSD reclamă cazuri de turism electoral, de vot multiplu, de oferire de bani şi produse alimentare contra voturilor. Sunt nişte practici nefericite, întâlnite mereu din 1990 încoace, mai ales în mediul rural. Care partid poate da însă garanţii că nici un primar al său de la ţară nu s-a apucat din proprie iniţiativă să dea făină la consăteni pentru candidatul favorit? PSD caută acum toate procesele verbale făcute în această ţară şi vine cu toate hârtiile pe care găseşte mâzgălituri. Sunt însă mii şi mii de secţii de votare, erori apar mereu, mai ales la sate. Nu există însă nici o dovadă că aceste erori şi nereguli ar fi semnificativ mai multe decât la alte alegeri. Apoi, PSD se lăuda că e aliat cu toate celelalte partide în afara PD-L. Prin urmare, în orice secţie de votare a fost doar un reprezentant PD-L şi toţi ceilalţi de la formaţiunile care-l sprijineau pe Mircea Geoană. Cum poate pretinde PSD că a fost furat masiv din moment ce el supraveghea cu o mulţime de oameni toate secţiile de vot?

Imaginaţi-vă numai cât de jigniţi se simt funcţionarii statului care sunt acum suspectaţi de PSD că sunt părtaşi la un presupus furt. Unii dintre aceşti oameni au votat chiar cu domnul Geoană. Cum îşi va spăla obrazul oare PSD când va încerca să dovedească faptul că toţi aceşti oameni sunt corupţi? În fine, PSD acuză discrepanţa dintre exit-polluri şi votul final. Aceleaşi institute care-l umflau pe Mircea Geoană înainte de alegeri au persistat în minciună pe toată durata votului, tocmai pentru a descuraja electoratul PD-L. Manevra lor a avut însă exact efectul contrar. Nimeni nu l-a mai sunat însă pe domnul Geoană să-l avertizeze atunci când urnele s-au închis şi basmele exit-pollurilor nu-i mai foloseau la nimic.

Explicaţia acestui întreg circ mediatic se află chiar în curtea învinşilor. Poziţia lui Mircea Geoană în fruntea PSD va fi ameninţată imediat ce Curtea Constituţională validează victoria lui Traian Băsescu. Din disperare că pierde puterea în propriul partid, pe lângă frustrarea că a pierdut preşedinţia prin propriile erori, este dispus acum să facă orice. Chiar să arunce cu iresponsabilitate ţara într-o incertitudine prelungită, să acrediteze ideea că şeful statului şi instituţiile sale fură alegeri în România secolului XXI. Dar iată cum, pe căi neaşteptate, concetăţenii săi primesc confirmarea că acest fost candidat nu avea calităţile de a fi preşedintele României mai mult de câteva ore.

Senator PD-L
Prof. univ. dr. Dumitru OPREA

Reconcilierea românilor – o prioritate după alegeri

Tuesday, December 8th, 2009

Declaraţie politică în Plenul Senatului României, 8 decembrie 2009

Tocmai s-a terminat o campanie electorală lungă şi extrem de dură. După numeroase surprize şi răsturnări de situaţie, avem un preşedinte ales. Dincolo de succesul unei persoane sau al unei echipe, rezultatele acestor alegeri înseamnă o mare victorie pentru efortul de reformare a ţării. Românii au arătat că îşi doresc un stat modern, cu instituţii mai suple şi mai eficiente. Ţara s-a împărţit însă în două tabere şi pasiunile politice s-au manifestat până în ultima clipă. Evident, după caz, bucuria şi dezamăgirea de moment sunt mari. Nu avem însă timp de nici un fel de sărbătoare, pentru că avem enorm de multe de făcut.

Decepţia celor care au pierdut provoacă însă tensiuni inutile. Cele câteva zecimi de procent care i-au separat pe Traian Băsescu şi Mircea Geoană sunt motiv de contestări şi acuzaţii. Mi se pare absurd ca acum, când toţi cetăţenii sunt epuizaţi de nesfârşite scandaluri politice, să mai îndure încă unul. Numai în ţările fără prea multă experienţă democratică mai există astfel de bănuieli şi renumărări de voturi. În lumea civilizată, cel care pierde are demnitatea să accepte verdictul votului şi să se supună lui.

Mai mult decât atât, deşi urnele s-au închis, ţara nu este nicidecum într-o stare mai bună decât acum câteva zile. Finanţele statului sunt într-o situaţie critică, iar preşedintele trebuie să gestioneze, într-un timp cât mai scurt, problema primului-ministru. Suntem nevoiţi să facem un guvern stabil până la sfârşitul anului, gata să prezinte un program de guvernare, un proiect de buget pe 2010 şi să primească delegaţia FMI. Totul este sub semnul urgenţei şi cred că orice politician responsabil ar trebui să înţeleagă măcar acum asta.

Nu în ultimul rând, învingătorii nu trebuie să uite nevoile şi aspiraţiile celor care au votat altfel decât ei. Cu toţii merită aceeaşi apreciere şi ei trebuie asiguraţi că proiectul Traian Băsescu are în vedere şi bunăstarea lor. Însă, mai important decât orice, pentru toţi românii, este momentul reconcilierii. Vremea disputelor a trecut, e timpul să construim împreună, începând chiar de acum.

Senator PD-L
Prof. univ. dr. Dumitru OPREA

E timpul reconcilierii

Monday, December 7th, 2009

Comunicat de presă

Cu emoţii şi fantastice răsturnări de situaţie, am reuşit să învingem. Dincolo însă de succesul unei persoane sau al unei echipe, rezultatele acestor alegeri înseamnă o mare victorie pentru efortul de reformare a ţării. În ciuda unei campanii dure, românii au arătat că îşi doresc un stat modern, cu instituţii mai suple şi mai eficiente. Confirmarea ca preşedinte a lui Traian Băsescu este prima etapă din continuarea acestui drum reformator. Urmează imediat formarea unui nou guvern şi stabilirea unui plan pentru ieşirea economiei din criză. Sunt convins că anul viitor va aduce relansarea economică a ţării, iar viaţa românilor va fi mai bună decât acum.

Doresc să mulţumesc din suflet miilor de ieşeni care au avut încredere în proiectul lui Traian Băsescu. Chiar şi pe cei care au votat altfel, îi asigur că le port aceeaşi apreciere şi că acest proiect are în vedere şi bunăstarea lor.

În acelaşi timp, sunt profund recunoscător zecilor de colegi şi colaboratori care au muncit din greu la această campanie, crezând mereu în victorie.

Însă, mai important decât orice, pentru toţi românii, este momentul reconcilierii. Vremea disputelor a trecut, e timpul să construim împreună, începând chiar de acum. Vă mulţumesc foarte mult.

                     Prof. univ. dr. Dumitru OPREA
Senator, Preşedintele Organizaţiei Municipale PD-L Iaşi

De ce Băsescu?

Friday, December 4th, 2009

Atacurile la adresa preşedintelui Băsescu sunt, în această campanie, mai violente ca niciodată în presa trusturilor Vântu-Voiculescu. O întreagă avalanşă de acuzaţii şi invective este aruncată spre şeful statului şi familia sa. În fiecare zi, la fiecare emisiune de opinii şi buletin de ştiri, auzim că Traian Băsescu a comis cele mai îngrozitoare infracţiuni, că România o ducea mai bine pe timpul lui Ceauşescu. Şeful statului ar fi astfel dictatorul din cauza căruia forţele binelui, adică lacheii politici ai mogulilor, n-ar putea să dezvolte România. Astfel, oamenii de rând nu mai ştiu ce să creadă sub această imensă perdea de fum creată pentru Mircea Geoană.

Pentru a reveni la o campanie bazată pe argumente, este cazul să facem apel la fapte concrete. Evident, Traian Băsescu este departe de a fi un om perfect. Recunoaşte deschis chiar el că a făcut şi greşeli. Cu toate acestea însă, lucrurile reuşite în cei 5 ani de exercitare a funcţiei de către şeful statului nu pot fi acoperite de ura unor falşi jurnalişti. Prin urmare, am să enumăr care sunt argumentele pentru care, în opinia mea, Traian Băsescu merită să fie ales preşedinte de către români :

1. Traian Băsescu este un politician care şi-a asumat deschis gestionarea crizei economice, indiferent de costurile sale politice. El s-a implicat în semnarea acordurilor cu FMI şi UE atunci când alte partide dădeau bir cu fugiţii şi criticau de pe margine. Cât a fost bine, cât s-au dublat veniturile populaţiei, PNL se bătea în piept că e meritul său. Cum a venit criza şi s-a văzut enormul deficit administrat de Vosganian, vinovatul este brusc Băsescu.

2. Cota unică de impozitare de 16% şi TVA de 19% sunt alte măsuri luate cu sprijinul preşedintelui. Trebuie spus aici că domnul Geoană, din populism şi inconştienţă, a anunţat că doreşte revenirea la creşterea impozitelor. Asta în vreme ce Traian Băsescu speră ca în viitorul apropiat să coborâm cota unică la 14% pentru a stimula investiţiile şi crearea locurilor de muncă.

3. Preşedintele este acela care a susţinut continuu reformarea sistemului de salarizare bugetar şi îndepărtarea privilegiilor din sistem. Marii baroni ai statului îşi văd acum salariile enorme aduse la un nivel decent, iar agenţiile statului nu mai pot toca banul public după bunul plac. Dar şi această salarizarea unică a bugetarilor a devenit motiv de scandal la televiziunile mogulilor.

4. De asemenea, reforma sistemului de pensii este susţinută constant tot de către Băsescu. Iarăşi motiv de critică a jurnaliştilor-tonomat.

5. Trecerea la votul uninominal şi aducerea politicienilor să dea socoteală în faţa alegătorului - un proiect realizat de Băsescu. Mai ţineţi minte cât s-au împotrivit PSD şi ceilalţi?

6. Acum e vorba despre reforma Parlamentului, despre trecerea la sistemul unicameral. Aceeaşi reacţie din partea adversarilor politici - rezistenţă şi atacuri furibunde.

7. Apoi, reforma administrativă a statului. Proiectul de descentralizare este şi acum blocat de cei cărora le convine o ţară condusă prin clientela partidelor.

8. Mai departe, îşi poate închipui cineva că o Românie condusă de Adrian Năstase ar fi intrat vreodată în UE? Cu o corupţie garantată chiar de stat, nu am fi avut nici o şansă să fim acceptaţi de lumea civilizată. Traian Băsescu a fost cel mai puternic susţinător al Monicăi Macovei care, în calitate de ministru al Justiţiei, a făcut posibilă aderarea. Cei care au fost deranjaţi de doamna Macovei n-au ezitat să îl atace şi pe Băsescu din prima zi.

9. De altfel, justiţia este unul dintre lucrurile care i-a deranjat cel mai tare pe contestatarii lui Traian Băsescu. Constantele presiuni asupra CSM pentru a mişca lucrurile în Justiţie au atras atât rezistenţa sistemului, cât şi neliniştea celor îngrijoraţi de dosarele lor. Este de ajuns să amintim aici numai de imunitatea lui Năstase şi apărarea lui de către PSD sau de dosarele unor foşti miniştri, blocate în Parlament.

10. Tot Băsescu a redat posibilitatea presei de a se exprima liber, după încremenirea guvernării Năstase. Mare parte din această presă s-a înjugat apoi singură, de dragul banilor.

11. Şeful statului a fost singurul om politic care s-a opus prezenţei lui Voiculescu şi Copos la vârful guvernării. Din acest motiv, campania de linşaj mediatic nu a întârziat să apară.

12. Tot Traian Băsescu a făcut posibil ca toate dosarele fostei Securităţi să fie date la CNSAS, lucru de neimaginat până atunci. Antenele lui Voiculescu au început atacurile furibunde la adresa preşedintelui când patronul lor a fost dovedit ca turnător.

13. Băsescu este politicianul care insistă pentru reformarea învăţământului. A determinat semnarea Pactului pentru Educaţie, trecerea spre un sistem educaţional care să garanteze performanţa.

14. El este primul politician după ‘90 care a condamnat oficial comunismul. Asta în vreme ce PSD a protestat vehement în Parlament.

KO în runda 2

Friday, December 4th, 2009

Mă aşteptam să fie o victorie la puncte. Până la urmă a fost KO. Preşedintele a avut în faţă un adversar golit de substanţă, cu muşchii umflaţi doar de steroizii media. Într-o confruntare unu la unu, Mircea Geoană şi-a arătat din plin limitele şi slăbiciunile. Multă vorbă, multe gesturi largi, joc de picioare, dar nimic esenţial. Propune lucruri deja aplicate, critică măsuri susţinute chiar de el. Pe fond, nu e pregătit perfect la niciun capitol. Nici măcar la diplomaţie.

Apoi, când nimeni nu se aştepta, şi-a aplicat singur lovitura de graţie – o vizită la Vântu. Prăbuşirea la podea a candidatului a fost acoperită doar de geamătul surd al galeriei sale. Probabil că, alături de o ţară întreagă, şi oamenii săi se gândeau la acelaşi lucru: “ce-o fi fost în capul lui?”. Într-adevăr, motivele acestei catastrofale gafe vor rămâne multă vreme de neexplicat. Ce motive (sau obligaţii) atât de grave l-ar fi putut împinge spre casa “maleficului” său prieten cu o noapte înainte de marea confruntare?

Învins de Băsescu pe tot ringul, Geoană arăta livid şi descurajat la pauză. Într-un scurt cadru, am putut vedea şi cine-i dădea sfaturi de antrenor: tocmai Gheorghe Nichita. Pentru a-şi menaja şeful, megaprimarul ar fi putut face însă ceva mult mai decent: să-i arunce imediat prosopul.

“Vântu” care îl mână pe Geoană în campanie

Wednesday, December 2nd, 2009

Una din zonele crepusculare ale lui Mircea Geoană, pe lângă întâlnirea de taină de la Moscova, este, fără îndoială, şedinţa din Deltă, cu Sorin Ovidiu Vântu. Forţat de scandalul iscat de această afacere, candidatul PSD încearcă acum să dea nişte răspunsuri. Răspunsuri care ar putea lămuri şi susţinerea din toate puterile a candidaturii sale din partea trustului Realitatea. Iată un fragment extrem de interesant  dintr-un interviu apărut în Gazeta Sporturilor:

Cătălin Tolontan: (…) Ce aţi vorbit cu Sorin Ovidiu Vântu înainte de campania electorală?
Mircea Geoană:  Nimic despre politică!
Tolontan:  Despre ce, nu despre ce nu, domnule Geoană.
Geoană:  Am vorbit cu Vântu despre sistemul financiar-bancar din România, despre modul în care putem găsi resurse inclusiv pe piaţa de capital pentru a putea să capitalizăm economia românească, atât de deşertificată de lipsa de capital şi de creditare. Asta am vorbit. Şi asta am vorbit şi cu domnul Patriciu şi cu domnul Păunescu, care prin B1TV îl sprijină pe domnul Băsescu. Nu trebuie să-ţi placă cineva sau să fii fan al acestor oameni care au averi puţin cam mari pentru gustul meu pentru a le putea recunoaşte o mică competenţă.
Tolontan:  Dar nu e riscant să discutaţi ca potenţial preşedinte al României despre sistemul financiar-bancar cu un om ca domnul Vântu, condamnat la doi ani la închisoare pentru fals în dosarul Băncii Internaţionale de Dezvoltare? În final, procesul s-a stopat pentru că fapta s-a prescris.
Geoană:  Nu-mi place domnul Vântu. Aici sunt de acord cu domnul Băsescu. Nu-mi place Sorin Ovidiu Vântu. Mi se pare şi malefic şi puţin cam turbulent. Dar asta nu înseamnă că nu poţi să-i recunoşti o mică competenţă într-o zonă profesională unde, până una alta, se pare că se pricepe”.

Trebuie să spun că explicaţiile domnului Geoană m-au năucit. Cel care se vrea preşedintele României nu discută despre finanţele ţării cu Mugur Isărescu, alţi şefi de la BNR, responsabili din sistemul bancar privat sau cu experţi din lumea academică. El stabileşte pe ascuns “recapitalizarea României” cu un personaj condamnat tocmai pentru scamatorii financiare, despre care chiar el spune că este “malefic”! Într-adevăr, domnul Geoană ne dă garanţii ferme că ar schimba economia ţării din temelii…

Şi încă un mic comentariu. Adrian Năstase, la Antene, a anunţat deja că vizează revenirea la preşedinţia PSD. Aşteaptă primirea caldă a colegilor într-un post care i-a lipsit mult. Şi cum nimeni nu-i dă lui Iohannis (în ipoteza că s-ar face totuşi un guvern PSD-PNL) mai mult de 6 luni în funcţie, nu e greu de ghicit cine ar putea deveni la vară iarăşi premier al României. Veniţi la vot, oameni buni, de data asta chiar contează!

Ruşinea „unirii roşii” de la Timişoara

Tuesday, December 1st, 2009

Aşadar, nu s-au abţinut. Tocmai de 1 Decembrie, tocmai la Timişoara, au semnat pentru o imensă farsă care se prezintă astăzi românilor. Mă uitam la acest spectacol sinistru şi nu-mi venea a crede ce vedeam şi auzeam.

Gheorghe Ciuhandu, primarul Timişoarei, vorbea de “revoluţia repornită“, pe care o vede realizată doar alături de PSD! Tot el se arăta scandalizat de corupţie şi de lipsa descentralizării, lucruri pentru care ar fi vinovat tot Băsescu! Şi asta, în vreme ce lângă el zâmbea reţinut tocmai şeful pesediştilor, campionii contrelor justiţiei şi rezistenţei la descentralizare. Luat de val, primarul Timişoarei a mai fost capabil doar de o altă enormitate: “Cine votează Băsescu, votează comuniştii!”…

A urmat apoi, ca într-un film prost, Radu Sârbu, umbra PNŢCD. Şi el ţinea neapărat să-l atace pe preşedinte. Motivul? Băsescu nu-i susţine îndeajuns pe românii din afară. Dovada? Sunt prea puţini funcţionari la ambasada României de la Chişinău. Faptul că şeful statului tocmai a fost votat de 90% dintre românii din Republica Moldova pare să nu-i spună nimic acestui om.  A mai putut însă să adauge că această alianţă sinistră cu PSD ar fi fost aprobată de Corneliu Coposu!!!

În acelaşi ton aiuritor s-a înscris şi domnul Crin. L-a acuzat tocmai pe Băsescu de neaplicarea punctului 8 de la Timişoara!!! Iată unul din motivul pentru care se aliază cu PSD.

Ca de final, bomboana de pe colivă. Mircea Geoană promite “o guvernare omogenă (!!!), în interesul cetăţeanului şi nu al grupurilor de interese”. Realmente fantastic. De încheiere, o nouă referire la sângele Revoluţiei, la marea Unire şi chiar la Nelson Mandela! Care nu se compară însă cu Ion Iliescu, adevăratul far călăuzitor, cel care l-a tolerat la o masă cu el pe Coposu şi a dus România pe noi căi de progres şi prosperitate… Aşadar, numai Băsescu mai trebuie înlăturat şi modelul moral al lui Iliescu va fi urmat cu sfinţenie. Fiţi siguri de asta, o promite chiar Geoană.

Spre final de campanie, Geoană a dispărut

Monday, November 30th, 2009

Cursa pentru Cotroceni ar fi trebuit să aibă un finiş în doi. Trusturile au hotărât să fie în unul, într-un singur mare scandal. Cum putea fi oare lovit Băsescu? Să-l acuzi de comunism? Nu mergea, că tocmai el l-a condamnat. Să-l fi acuzat din nou de flotă, de Securitate, poate de legături cu Hayssam? Iarăşi nu era ceva eficient. Omul ăsta a renunţat la imunitate pentru a lămuri treaba cu vapoarele, a dat la CNSAS toate dosarele trecutului, iar în poză cu Hayssam a apărut taman Iliescu zilele acestea. Aşadar, trebuia ceva cât mai pervers, cât mai josnic, care să suspende complet orice dezbatere normală de campanie. Şi asta, tocmai pentru că Geoană ar putea avea şanse doar într-o campanie anormală.

Ambuscada a fost creată, Patriciu se jură că a fost martorul unui masacru şi pesediştii joacă sceneta indignării. Scopul a fost atins. Liberalii au executat ordinul de la mogul şi, cel puţin teoretic, Geoană mai are nişte procente. Cam cât ar crede el că-i sunt de ajuns ca să fugă, să stea ascuns după infernala maşinărie Intact-Realitatea. Aşteaptă ca toate calomniile să-şi facă efectul şi acest şuvoi de mizerie să-l ducă la Cotroceni. Pentru asta, nu trebuie decât să scape de dezbateri şi să facă ce ştie el mai bine - să promită tot pentru toţi, să promită gros, fără obraz. La ultima strigare, dădea de mâncare la 80 de milioane de români. Le dă mâncare şi linişte. O linişte care, de fapt, înseamnă marea tăcere, una pe care am mai trăit-o sub epoca Năstase.

Aşadar, doar câteva zile de campanie. Avem Băsescu versus PSD + mogulii. Fără Geoană. El e ţinut bine la păstrare pentru a nu gafa cumva prin confruntări tv. Cine va învinge? Nu e greu de intuit. Băsescu va aştepta rezultatele cu încredere în reuşita proiectelor sale, iar Geoană, cu speranţa în efectele calomniilor.

În campanie pentru Traian Băsescu

Sunday, November 29th, 2009

Împreună cu tinerii democrat-liberali

 dscf1180

 

 

 

 

 

 

dscf1109

Alături de ieşeni

dscf1150

 

 

 

 

 

 

 

dscf1199

 dscf1210

“Revoluţia bunului simţ”… Chiar aţi crezut?

Wednesday, November 25th, 2009

Şi eu, la fel ca mulţi alţi români (unii dintre ei chiar l-au votat), am crezut într-un aer proaspăt pe care l-ar putea aduce Crin Antonescu în politică. Ultimele două zile au lămurit pe toată lumea că a fost doar o iluzie. Candidatul a fost împachetat atât de bine de consultanţi, încât a reuşit chiar să păcălească. Acum e vremea cărţilor pe faţă.

“Mircea Geoană este un preşedinte inacceptabil pentru România!”, ţipa domnul Crin cu nici o săptămână în urmă. “Nu vreau o Românie a lui Hrebenciuc, Geoană şi Vanghelie!” sau “Ruşine mogulilor Vântu şi Voiculescu! Înşelaţi lumea cu cifre false!” - striga proprietarul „bunului simţ” în această ţară. Se întâmpla vineri şi duminică. Luni seara, Relu Fenechiu făcea deja programul de guvernare cu pesediştii şi îşi negocia un post într-un viitor guvern.

Apoi, deşi Antonescu se jurase că demisionează din fruntea PNL dacă nu iese preşedinte, pentru ca directivele domnului Patriciu să se respecte întocmai, a promis public că îi va face personal campanie lui Geoană. În tot acest timp, la Realitatea TV, rula un clip publicitar de mulţumire, făcut chiar de redacţie, cu înduioşătorul text: “Crin Antonescu a fost învins, dar nu a dezamăgit pe nimeni. El dovedeşte că este consecvent şi îşi respectă cuvântul”… Ce pot să mai creadă cei care i-au dat votul?!?