Am fost la ultima premieră a Operei Naționale Române Iași, din 4 decembrie, cu spectacolul “Anotimpurile” și “Nunta însângerată”. Pentru tot ce s-a întâmplat, 10 cu felicitări. Absolut pentru toți ce au pus suflet ca evenimentul să fie sublim. Lista lor este lungă și valoroasă, iar cei care sunt curioși să o parcurgă o pot face pe noul, și în același timp excelentul, site al Operei din Iași.
Și totuși, titlul postării o menționează doar pe Doamna acestor timpuri a Operei Române din Iași, Beatrice Rancea. Prin extraordinara sa prestație ca solistă în “Nunta însângerată”, domnia sa ne-a dovedit, încă o dată, că este mult mai mult decât un excelent amfitrion al tuturor evenimentelor culturale memorabile din ultima vreme.
Oceanul albastru e o nouă strategie de poziționare într-o piață cvasi-inexistentă. De atragere a clienților din segmentul non-clienți anteriori. Printr-o formă nouă de manifestare, aproape insesizabilă pentru concurență. Aceasta din urmă, de regulă, se află într-un ocean înroșit de sângele rechinilor-concurenți, ce se sfârtecă între ei, pentru o mai bună poziționare pe o piață arhiaglomerată.
În China anului 2011, una foarte dinamică și apreciată de întreaga planetă, astă vară, am admirat trei spectacole superbe de operă în Beijing, Xi’An și Shanghai. Față de ce văzusem în 2001, au fost cu totul deosebite. A fost altfel. Tradiționalul și tehnicile moderne și-au împletit valorile. Spectacolul de la Iași s-a adăugat acestei serii. Ovațiile și aplauzele celor de la Iași, majoritari fiind tinerii, au fost asemănătoare cu cele trăite pe continentul asiatic.
Bravo, Beatrice Rancea! Bravo, tuturor creatorilor de ocean albastru la Opera din Iași! Așteptăm, în comunitatea noastră, și alte oceane albastre!
