Posts Tagged ‘Comisia Europeana’

Taxa pe tranzacții financiare

Thursday, October 20th, 2011
Share

Pe 28 septembrie, nu numai Europa a fost răscolită, ci și planeta. A fost ziua în care Comisia Europeană a anunțat propunerea de introducere, de la 1 ianuarie 2014, a taxei pe tranzacțiile financiare la nivelul celor 27 de state ale Uniunii Europene.

Imediat, suporterii și inamicii ideii au început să-și susțină pozițiile. Destul de porniți sunt suedezii, care, între 1984-1991, au avut o astfel de taxă. Imediat după ce sistemul a fost pus în practică, piața financiară a fost bulversată. Veniturile preconizate au fost de 30 de ori mai mici. După 1991, când s-a renunțat la taxă, piața și-a revenit.

Englezii nici să n-audă, deși Marea Britanie a fost prima țară din lume care a folosit, din 1694, taxa pe tranzacțiile cu acțiuni, la bursa din Londra. Acum consideră că este o problemă ce ține de competența fiecărei țări. Nici americanii nu sunt încântați de inițiativă, deși susținători există și prin statele lor.
Se pare că la reuniunea din noiembrie 2012, G20 își va spune punctul de vedere. Să nu uităm însă că există și G20 global tax.

Susținătorii ardenți sunt francezii și germanii. Inițiativa actuală a fost declanșată, în 2010, de către unele organizații de caritate, sub numele de Taxa lui Robin Hood, cu trimitere la James Tobin, laureat al Premiului Nobel, cu a sa Tobin tax de pe piețele tranzacțiilor monetare, din 1972.

Cetățenii Europei se tem că până la urmă tot ei vor suporta efectele unei astfel de taxe, la fel ca taxa pe valoare adăugată (TVA) sau impozitul pe vânzări, ca taxe de consum, de data aceasta în calitate de consumatori ai produselor și serviciilor financiare. De aceea, se crede că noua taxă vizează întreaga piață financiară. De fapt, nu se taxează instituțiile financiare și nici băncile, ci doar anumite tipuri de tranzacții, considerate a fi speculative. De exemplu, acțiunile și obligațiunile vor fi taxate cu 0,1%, iar piața derivatelor cu 0,01%. Sunt și câteva excepții.

În vizor sunt speculatorii din piață. Se apreciază astfel că UE va obține anual 57 miliarde de euro. Alții spun că o asemenea taxă va conduce la o diminuare a tranzacțiilor specificate cu aproape 90% și că piața se va deplasa în alte zone, netaxabile. Mai mult, produsul intern brut european pe termen lung se poate reduce cu 0,5%-1,8%.

Oricum, se pare că taxa va fi introdusă, iar ea va conduce și la micșorarea contribuției anuale a fiecărei țări la bugetul european. Până atunci vor fi numeroase dezbateri la nivelul întregii Uniuni Europene.

România trebuie să-şi apere drepturile pe piaţa europeană a muncii

Wednesday, May 11th, 2011
Share

Declaraţie politică în Plenul Senatului României, 11 mai 2011

Importanţa deschiderii pieţei europene a muncii pentru români nu mai are nevoie de argumente. Posibilitatea de a merge la lucru în vestul continentului este un drept câştigat ca ţară membră a Uniunii Europene. Peste două milioane de persoane au posibilitatea să-şi câştige o existenţă mai bună. Aşadar, se poate vorbi de un interes personal al acestor oameni şi de unul general, al statului, pentru ca drepturile lor să nu fie afectate.

Totuşi, unele state europene au, în continuare, rezerve în a primi la lucru români. Se preconizează că o parte dintre ele vor menţine închisă piaţa muncii până în 2014, maximum cât permite legislaţia comunitară. Deşi restricţiile pentru forţa de muncă din România ar trebui să expire la 1 ianuarie 2012. Printre acestea sunt ţări importante, precum Austria, Belgia, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Olanda sau Marea Britanie, care impun în prezent practica permiselor speciale pentru unele meserii.

Teama unor ţări din UE faţă de liberalizarea pieţei muncii pare să nu fie justificată. Comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, Laszlo Andor, invocă studii recente pentru a demonstra că nu va exista un aflux masiv din cele 8 state estice integrate în UE după încheierea regimului tranzitoriu. Mai mult, Comisia Europeană a îndemnat, în repetate rânduri, ca restricţiile să fie eliminate în totalitate, pentru că ar avea un impact semnificativ în reducerea muncii la negru. Şi, în acelaşi timp, ar conduce la contracararea reţelelor interlope care fac trafic de persoane.

În aceste condiţii, dacă alte state nou integrate, aflate într-o situaţie similară cu a noastră, contestă măsurile, România este prea puţin activă. De parcă ar fi jenată să-şi expună opiniile în faţa partenerilor din UE. Când, în fapt, ar trebui să ia atitudine şi faţă de discriminarea în privinţa salarizării sau a neacordării unor drepturi elementare angajaţilor români. Tocmai de aceea, consider că parlamentarii şi europarlamentarii noştri, alături de reprezentanţii guvernului, trebuie să-şi depăşească reţinerile. Mai ales că deschiderea pieţei europene a muncii este o măsură esenţială pentru o parte din forţa noastră de muncă. Iar în UE, interesele majore nu se apără prin constatarea stărilor de fapt, ci prin lobby şi argumentări solide. Cele care aduc, pe lângă respectul de sine, şi respectul partenerilor din UE.

Senator PDL
Prof. univ. dr. Dumitru OPREA

Liberalii continuă dezinformarea, pe tema fondurilor europene

Wednesday, April 13th, 2011
Share

Declaraţie politică, despusă în scris la Senatul României, 13 aprilie 2011

Necesitatea absorbţiei accelerate a fondurilor europene a devenit un subiect comun al discursurilor politice. În contextul nevoii acute de investiţii, atragerea banilor de la UE oferă o adevărată gură de oxigen economiei româneşti. Dificultatea acestui proces nu este însă o noutate. Pot fi menţionate cauzele birocratice sau limitele posibilităţilor de cofinanţare.

Desigur, orice guvern am avea acum, presiunile asupra lui ar fi justificate. Totuşi, acuzaţiile aduse recent de către liberali au prea puţine în comun cu adevărul şi onestitatea. Slaba informare a cetăţenilor privind astfel de probleme este exploatată prin prezentarea unor statistici eronate. Astfel, în urmă cu câteva zile, europarlamentarul PNL Ramona Mănescu, împreună cu domnul Crin Antonescu, afirmau că România a folosit numai 3% din totalul fondurilor aflate la dispoziţia sa. În condiţiile în care, în martie 2011, România a efectuat plăţi, din Fondurile Structurale şi de Coeziune, în valoare de 2,25 miliarde de euro. Acest lucru însemnând 11% din totalul fondurilor alocate pentru întreaga perioadă 2007-2013! Aşa cum remarcau şi europarlamentarii PDL Iosif Matula şi Petru Luhan.

Dar, reprezentanţii PNL nu se opresc aici. Doamna Mănescu chiar acuză autorităţile statului că ar fi inventat intenţionat proceduri greoaie de accesare şi ghiduri ale solicitantului foarte complicate, astfel încât fondurile să nu fie accesate. Însă, liberalii omit să precizeze că programele operaţionale, împreună cu normele lor de aplicare au fost elaborate tocmai în timpul guvernării PNL. Cum uită să spună că, tot atunci, în primii doi ani după aderare, absorbţia fondurilor europene a fost aproape de zero.

În realitate, chiar dacă este departe de a fi ideală, situaţia absorbţiei de fonduri cunoaşte îmbunătăţiri semnificative. Există peste 5.400 de proiecte cu contracte/decizii de finanţare la sfârşitul lui martie 2011, care acoperă peste 14 miliarde de euro. Numai Ministerul Transporturilor a depus la Autoritatea de Management proiecte prin care se solicită 4,37 miliarde de euro din finanţările nerambursabile europene.

Din păcate însă, jocurile de imagine ale unor liberali sunt mai importante decât adevărul factual. A devenit chiar o obişnuinţă a opoziţiei ca, prin intervenţiile de la Bruxelles, să aducă reclamaţii şi acuze nefondate instituţiilor statului. Poate ar fi timpul să analizeze mai lucid înainte de a lua astfel de poziţii, mai ales că celebrul episod de lobby împotriva aderării României la Schengen este încă proaspăt.

Senator PDL
Prof. univ. dr. Dumitru OPREA

Impact Small Business Act asupra IMM-urilor româneşti

Tuesday, March 1st, 2011
Share

Comunicat de presă

Senatorul Dumitru Oprea solicită Ministerului Economiei să prezinte efectele implementării iniţiativelor europene pentru întărirea IMM-urilor în România, de la apariţia Small Business Act.

Într-o întrebare adresată luni, 28 februarie 2011, ministrului Ion Ariton, parlamentarul ieşean face referire la analiza prezentată de Comisia Europeană privind progresele înregistrate de IMM-uri după adoptarea Small Business Act.

Astfel, Ministrul Economiei este invitat să prezinte numărul de firme care au beneficiat de finanţare în cadrul programului cadru destinat inovării şi competitivităţii. De asemenea, sunt aşteptate precizări privind măsurile luate pentru reducerea costurilor de înfiinţare a IMM-urilor, precum şi demersurile făcute pentru participarea mai facilă a IMM-urilor la achiziţiile publice.

Birou Senatorial Dumitru OPREA

Concluzii pozitive din partea FMI, a Comisiei Europene şi Băncii Mondiale

Wednesday, January 27th, 2010
Share

Deşi scepticii sau cârcotaşii opoziţiei au vrut să pună la zid Guvernul pentru acordul cu cele trei instituţii, considerând ba că nu este justificat un astfel de împrumut, ba că nu se pot atinge ţintele impuse, Guvernul a ieşit destul de bine la analiza reformelor şi acţiunilor de reducere a deficitului bugetar.

Iată şi câteva dintre concluziile celor trei organisme:

Comisia Europeană: (extras din Comunicatul Comisiei)
− programul de sprijin al balanţei de plăţi convenit cu Uniunea Europeană, în mai 2009, este pe drumul cel bun, iar condiţiile pentru eliberarea celei de a doua tranşe a asistenţei financiare UE sunt în mare măsură realizate;
− în ceea ce priveşte politica fiscală, atingerea ţintei de deficit pe 2009 (7,3% din PIB) şi adoptarea de către parlament a bugetului pe 2010 conform ţintei de deficit stabilite (5,9%) sunt repere semnificative;
− s-au înregistrat progrese în domeniul guvernanţei fiscale, numai că Parlamentul trebuie să adopte legile convenite: legea responsabilităţii fiscale, legea pensiilor şi aplicarea legii salarizării unice.
− s-au făcut paşi importanţi şi în privinţa reglementării şi supravegherii sectorului financiar, prin întărirea cadrului de reglementare pentru bănci şi a schemei de garantare a depozitelor bancare;
− presiunile de finanţare externă s-au diminuat ca urmare a reducerii mai rapide a deficitului de cont curent şi a unor intrări de capital mai mari decât s-a previzionat.

Fondul Monetar Internaţional: (Hotnews.ro)
− ţinta de deficit fixată pentru Romania a fost atinsă, în concluzie se vor elibera a doua şi a treia tranşă;
− evoluţia negativă în economie s-a diminuat vizibil în ultimul trimestru din 2009;
− Banca Naţională trebuie să continue politicile privind inflaţia.

Banca Mondială: (Hotnews.ro)
− apreciază eforturile susţinute depuse de Guvernul României în vederea realizarii programului de reforme convenit.
− mai multe dintre măsurile de reformă sprijinite prin Programul Împrumuturi pentru Politicile de Dezvoltare (DPL) necesită acţiuni legislative .

Dar, toate acestea nu sunt motive de redus motoarele, ci chiar de accelerare a aplicării măsurilor convenite în acordul de împrumut.