Posts Tagged ‘Comisia Europeana’

Raportul CE arată cât este Ponta rupt de realitate economică

Monday, February 2nd, 2015
Share

Din nefericire, primim zilnic dovezi că executivul României este condus de persoane care trăiesc în lumi paralele cu realitatea. Un nou raport al Comisiei Europene arată situația îngrijorătoare a companiilor de stat și a regiilor autonome. Documentul semnalează mari pierderi și performanțe economice scăzute, agravate de reforme întârziate și de un management parazitat de clientelismul politic.

Aceste concluzii apar după ce, cu doar câteva zile în urmă, premierul căuta cu disperare noi surse de venit pentru impozitare, pentru că e varianta cea mai simplă față de cea a stopării fraudei fiscale sau a facilitării investițiilor. Așa s-a născut și ideea care i-a revoltat pe românii din diaspora, de a scoate câte 10 euro din buzunarul lor pentru susținerea sistemului social din țară.

Așadar, avem din nou dovada că Ponta este total lipsit de viziune și de competență. Pentru el, singurele căi de creștere a bugetului sunt pomenile venite din cer sau prin taxarea a tot ce mișcă în țară sau în afara ei. Fără să înțeleagă că tocmai privatizările lui ratate, incompetența de a eficientiza regiile și refuzul de a elimina cohortele de politruci ce sufocă întreprinderile de stat sunt cauza stagnării.

Concluzia este una: Ponta nu are cum să gestioneze eficient economia românească, iar îndepărtarea lui de la putere devine tot mai mult o necesitate.

Fondurile europene nu dau undă verde la dezastre ecologice

Tuesday, December 9th, 2014
Share

Ura oarbă a Primăriei față de tot ce este verde arată lipsa spiritului civic și a sentimentului de apartenență la o comunitate. Culmea, la o comunitate care te-a ales să-i reprezinți interesele nu să-ți bați joc de ea.

După defrișările de la Ciric, tăierile de tei de pe Bulevardul Ștefan cel Mare și masacrul amânat din Copou, primarul Iașului continuă politica de distrugere a spațiului verde din oraș. Astfel, prin complicitatea rușinoasă a unor funcționari de la Mediu, vrea să decimeze și ultima fărâmă de natură din centru, adică parcul din fața Teatrului Național. Motivul, fondurile europene.

Gestul domnului Nichita poate fi explicat în două moduri. În primul rînd, ar fi boala puterii, care îl face să creadă că poate demola orice când vrea el, indiferent dacă afectează sau nu oamenii orașului. În al doilea rând, crede că populația mai poate fi păcălită cu fluturarea proiectelor finanțate din fonduri europene, când lucrurile sunt foarte clare. Comisia Europeană nu finanțează proiecte prin care se distruge intenționat mediul, așa cum încearcă primarul Nichita să acrediteze ideea.

Se pare că edilului nu i-a fost suficientă lecția dată de societatea civilă atunci când a tăiat teii și nici nu a învățat nimic din rezultatele ultimelor alegeri . Ține morțiș să primească de la ieșeni ceea ce merită: demiterea lui și a aghiotanților din Primărie.

Guvernul Ponta, comisarul european și legea

Wednesday, September 3rd, 2014
Share

Ponta face politică după cum l-au învățat profesorii lui din PSD: tot pe lângă lege, dacă așa dictează interesul de grup sau personal. Și pentru a da roade manipularea specifică pesediștilor, Ponta a ieșit să-i acuze și să-i jignească pe cei care au solicitat respectarea legislației privind nominalizarea comisarului european. Sub pretextul că nimeni nu știe prevederile legii mai bine ca el, a decis că nu se impunea consultarea Parlamentului.

Însă, în articolul 19 din Legea 373/18.12.2013 scrie exact contrariul:
“(1) Parlamentul României va fi informat de către Guvern în legătură cu nominalizarea persoanelor în vederea ocupării unor funcţii în cadrul instituţiilor Uniunii Europene.
(2) Comisiile de specialitate ale Parlamentului vor audia persoana nominalizată de Guvern pentru funcţia de membru al Comisiei Europene.”

Conform interpretării proprii, Ponta a considerat că e problema lui personală pe cine propune la Bruxelles, iar Parlamentul României nu are decât să afle pe surse. Așa ni se dezvăluie, a câta oară, respectul PSD față de legea din România.

Guvernul, repetent în fața Comisiei Europene

Thursday, June 5th, 2014
Share

Deși Comisia Europeană a criticat aspru guvernul României în legătură cu strategia de absorbție a fondurilor europene, pentru perioada 2014-2020, acesta dă dovadă, în continuare, de neseriozitate și metehne balcanice. Comisia încă mai așteaptă master planul pentru transport, strategiile și prioritățile pentru sănătate, educație, dezvoltarea IMM-urilor, incluziune socială etc.

Conform observațiilor primite de executiv, autoritățile române exagerează alocările pentru infrastructura locală, ignorând dezvoltarea economică, educația și cercetarea. Cu scopul ca ministrul Dragnea să aibă la dispoziție fonduri pentru satisfacerea intereselor baronilor locali, nu pentru nevoile reale ale țării.

Un alt sector asupra căruia s-au ridicat mai multe observații îl reprezintă mediul, în special legislația din domeniu, care este neglijată de autoritățile române. Ieșenii s-au convins pe propria lor piele de un astfel de comportament.

Nu în ultimul rând, Comisia constată iar că achizițiile publice nu sunt conforme cu normele europene, multe prevederi favorizând interesele obscure ale guvernanților PSD.

Criticile de la Bruxelles oferă, așadar, un tablou sumbru al strategiei PSD privind fondurile europene. Un amestec de neputință, indolență și rea intenție ne transformă din nou în oaia neagră pentru funcționarii de la Bruxelles. Personaje incompetente și avide de putere risipesc șansele de dezvoltare a țării.

Toate aceste lucruri ridică o întrebare fundamentală: unde ar fi ajuns România dacă la guvernare erau miniștri care să mai facă și treabă, nu doar să apere de justiție grupurile de interese?

Cu acciza, la vânătoare de lei!

Monday, January 6th, 2014
Share

Cu doar câteva luni în urmă, atrăgeam atenţia asupra faptului că premierul Ponta nu lua în considerare reglementările europene privind cursul euro pentru calculul accizelor în 2014. Totul, în încercarea disperată de a alimenta bugetul de stat în an electoral. Mai exact, Guvernul a dat o ordonanță prin care, în 2014, la calcularea accizelor, cursul euro nu mai este cel de la 1 octombrie 2013, conform normelor europene și codului fiscal, ci unul stabilit pe baza cursului de la 1 octombrie 2012, la care se adaugă rata inflației. Astfel, se ajunge la 4,738 lei/euro, față de 4,485.

La început de an, ANAF precizează că, pentru calculul accizelor în anul 2014, Banca Centrală Europeană a stabilit cursul oficial al euro la nivelul de 4,485 lei. Și totuși, ce curs va fi folosit, până la urmă? Răspunsul este foarte important.

În aceste condiții, nimeni nu știe ce va urma. N-ar fi de mirare ca, odată rămas fără bani, strălucitul nostru guvern să calculeze accizele la 5 lei/euro, chiar dacă nu există suportul legal și nici acceptul FMI sau al Comisiei Europene.

Useliștii chiar vor izolarea României!?!

Wednesday, July 18th, 2012
Share

USL a atacat puternic DNA. În raportul MCV, Comisia Europeană apără instituția și îi laudă progresele. Apoi, USL  a atacat grav Curtea Constituțională. Comisia și multe guverne din UE, la fel ca administrația americană, consideră drept inacceptabil acest lucru. USL a atacat politic, în mod deschis, unele sentințe judecătorești (cazul Năstase este emblematic). Ca reacție, raportul MCV trage un semnal de alarmă față de independența justiției.

Așadar, după umilitoarele “teme” de democratizare impuse de Bruxelles guvernului Ponta, raportul MCV face praf credibilitatea USL. În doar câteva săptămâni, corifeii loviturii parlamentare sunt considerați paria în Europa. Din păcate, prin efectele produse, au reușit să facă praf și credibilitatea țării. În ciuda acestui dezastru de imagine, treziți în mijlocul unei crize de legitimare fără precedent, pe care chiar ei au creat-o, useliștii trăiesc în continuare în negare. În mintea lor, au făcut totul bine, doar Comisia Europeană, Parlamentul European, Germania, Franța, SUA, toate statele democratice, stupefiate de comportamentul liderilor USL, s-ar înșela, manipulate de “răuvoitori” și de “politruci”.

În mijlocul unui asemenea haos, orice om normal s-ar opri și și-ar pune niște întrebări. Dar, domnii Ponta și Antonescu, împreună cu tovarășii lor politici, nu admit nici o secundă că ar fi mers prea departe. Insistă cu abuzurile, căutând să modifice referendumul, schimbându-i ora, secțiile de votare din străinătate sau atacând virulent Comisia Europeană și guvernele democratice. Moment în care orice român se îngrozește de cine a ajuns să-l conducă. Și să se întrebe dacă socialiștii noștri sunt orbi sau chiar vor să izoleze total țara de restul lumii.

POSDRU – lecții neînvățate

Wednesday, February 22nd, 2012
Share

Luni, 20 februarie 2012, Comisia Europeană a trimis României Scrisoarea oficială de întrerupere a plăților pentru Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU).

Cum în joc sunt peste 3 miliarde de euro, se cuvine a se face o mențiune foarte importantă. Situația nu este plăcută, dar nici atât de tragică, precum este ea de politizată sau mediatizată.

Situația “întreruperii de plăți” poate să aibă efect pentru doar câteva săptămâni, ceea ce, practic, nu ar trebui să-i afecteze pe cei care derulează astfel de proiecte. În cazul întreruperii plăților, de regulă, se cer unele reconfigurări/adaptări ale proiectelor aflate în derulare, urmate, în cazuri mai neplăcute, de corecții financiare.

În situația noastră, este posibil să se ajungă la neonorarea la plată a 20 milioane de euro. Totul depinde de poziția în care va fi plasată, pe o scală de la 1 la 4, Autoritatea de Management. 1 și 2 sunt punctaje bune, dar 3 și 4 înseamnă probleme. În momentul de față, autoritatea POSDRU are evaluarea 3. În câteva săptămâni, trebuie să fie dusă la 2 sau 1. În caz contrar, se continuă starea de întrerupere a plăților. Sperăm să nu se depășească sfârșitul lunii martie.

“Procedura de suspendare” este mult mai dură. Ea blochează accesul la fonduri europene pentru perioade mai mari de 6 luni. O astfel de procedură a fost aplicată pentru Programul Operațional Regional (POR). Abia la sfârșitul lunii decembrie 2011 am scăpat de ea.

Dacă recomandările Raportului de audit pentru anii 2009 si 2010 ar fi fost aplicate în 2011, nu s-ar fi repetat multe greșeli. Conform acestuia, trebuia să se verifice la fața locului toate proiectele. Lucru ce nu s-a întâmplat. De asemenea, era necesar să se stabilească limite rezonabile și reguli foarte clare în privința ponderii salariilor în totalul bugetului, inclusiv restricții privind tarifele. Asta în condițiile în care la noi salariile reprezintă în multe proiecte chiar și pînă 80% din buget, în timp ce la nivelul Uniunii Europene sunt de cel mult 50%.

În orice caz, anumite lucruri nu se mai pot remedia acum, dar nici proiectele nu vor putea fi închise. Situație în care se vor administra sancțiuni financiare, prin neonorarea la plată a unor sume sau prin aplicarea unor procente de penalizare.

Cum aproape 80% din valoarea totală a POSDRU este contractată, doar 20% ar mai putea fi supuse unor proceduri mult mai riguroase, care să respecte recomandările Comisiei. Cam mare prețul pentru niște lecții neînvățate la timp!

Taxa pe tranzacții financiare

Thursday, October 20th, 2011
Share

Pe 28 septembrie, nu numai Europa a fost răscolită, ci și planeta. A fost ziua în care Comisia Europeană a anunțat propunerea de introducere, de la 1 ianuarie 2014, a taxei pe tranzacțiile financiare la nivelul celor 27 de state ale Uniunii Europene.

Imediat, suporterii și inamicii ideii au început să-și susțină pozițiile. Destul de porniți sunt suedezii, care, între 1984-1991, au avut o astfel de taxă. Imediat după ce sistemul a fost pus în practică, piața financiară a fost bulversată. Veniturile preconizate au fost de 30 de ori mai mici. După 1991, când s-a renunțat la taxă, piața și-a revenit.

Englezii nici să n-audă, deși Marea Britanie a fost prima țară din lume care a folosit, din 1694, taxa pe tranzacțiile cu acțiuni, la bursa din Londra. Acum consideră că este o problemă ce ține de competența fiecărei țări. Nici americanii nu sunt încântați de inițiativă, deși susținători există și prin statele lor.
Se pare că la reuniunea din noiembrie 2012, G20 își va spune punctul de vedere. Să nu uităm însă că există și G20 global tax.

Susținătorii ardenți sunt francezii și germanii. Inițiativa actuală a fost declanșată, în 2010, de către unele organizații de caritate, sub numele de Taxa lui Robin Hood, cu trimitere la James Tobin, laureat al Premiului Nobel, cu a sa Tobin tax de pe piețele tranzacțiilor monetare, din 1972.

Cetățenii Europei se tem că până la urmă tot ei vor suporta efectele unei astfel de taxe, la fel ca taxa pe valoare adăugată (TVA) sau impozitul pe vânzări, ca taxe de consum, de data aceasta în calitate de consumatori ai produselor și serviciilor financiare. De aceea, se crede că noua taxă vizează întreaga piață financiară. De fapt, nu se taxează instituțiile financiare și nici băncile, ci doar anumite tipuri de tranzacții, considerate a fi speculative. De exemplu, acțiunile și obligațiunile vor fi taxate cu 0,1%, iar piața derivatelor cu 0,01%. Sunt și câteva excepții.

În vizor sunt speculatorii din piață. Se apreciază astfel că UE va obține anual 57 miliarde de euro. Alții spun că o asemenea taxă va conduce la o diminuare a tranzacțiilor specificate cu aproape 90% și că piața se va deplasa în alte zone, netaxabile. Mai mult, produsul intern brut european pe termen lung se poate reduce cu 0,5%-1,8%.

Oricum, se pare că taxa va fi introdusă, iar ea va conduce și la micșorarea contribuției anuale a fiecărei țări la bugetul european. Până atunci vor fi numeroase dezbateri la nivelul întregii Uniuni Europene.

România trebuie să-şi apere drepturile pe piaţa europeană a muncii

Wednesday, May 11th, 2011
Share

Declaraţie politică în Plenul Senatului României, 11 mai 2011

Importanţa deschiderii pieţei europene a muncii pentru români nu mai are nevoie de argumente. Posibilitatea de a merge la lucru în vestul continentului este un drept câştigat ca ţară membră a Uniunii Europene. Peste două milioane de persoane au posibilitatea să-şi câştige o existenţă mai bună. Aşadar, se poate vorbi de un interes personal al acestor oameni şi de unul general, al statului, pentru ca drepturile lor să nu fie afectate.

Totuşi, unele state europene au, în continuare, rezerve în a primi la lucru români. Se preconizează că o parte dintre ele vor menţine închisă piaţa muncii până în 2014, maximum cât permite legislaţia comunitară. Deşi restricţiile pentru forţa de muncă din România ar trebui să expire la 1 ianuarie 2012. Printre acestea sunt ţări importante, precum Austria, Belgia, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Olanda sau Marea Britanie, care impun în prezent practica permiselor speciale pentru unele meserii.

Teama unor ţări din UE faţă de liberalizarea pieţei muncii pare să nu fie justificată. Comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, Laszlo Andor, invocă studii recente pentru a demonstra că nu va exista un aflux masiv din cele 8 state estice integrate în UE după încheierea regimului tranzitoriu. Mai mult, Comisia Europeană a îndemnat, în repetate rânduri, ca restricţiile să fie eliminate în totalitate, pentru că ar avea un impact semnificativ în reducerea muncii la negru. Şi, în acelaşi timp, ar conduce la contracararea reţelelor interlope care fac trafic de persoane.

În aceste condiţii, dacă alte state nou integrate, aflate într-o situaţie similară cu a noastră, contestă măsurile, România este prea puţin activă. De parcă ar fi jenată să-şi expună opiniile în faţa partenerilor din UE. Când, în fapt, ar trebui să ia atitudine şi faţă de discriminarea în privinţa salarizării sau a neacordării unor drepturi elementare angajaţilor români. Tocmai de aceea, consider că parlamentarii şi europarlamentarii noştri, alături de reprezentanţii guvernului, trebuie să-şi depăşească reţinerile. Mai ales că deschiderea pieţei europene a muncii este o măsură esenţială pentru o parte din forţa noastră de muncă. Iar în UE, interesele majore nu se apără prin constatarea stărilor de fapt, ci prin lobby şi argumentări solide. Cele care aduc, pe lângă respectul de sine, şi respectul partenerilor din UE.

Senator PDL
Prof. univ. dr. Dumitru OPREA

Liberalii continuă dezinformarea, pe tema fondurilor europene

Wednesday, April 13th, 2011
Share

Declaraţie politică, despusă în scris la Senatul României, 13 aprilie 2011

Necesitatea absorbţiei accelerate a fondurilor europene a devenit un subiect comun al discursurilor politice. În contextul nevoii acute de investiţii, atragerea banilor de la UE oferă o adevărată gură de oxigen economiei româneşti. Dificultatea acestui proces nu este însă o noutate. Pot fi menţionate cauzele birocratice sau limitele posibilităţilor de cofinanţare.

Desigur, orice guvern am avea acum, presiunile asupra lui ar fi justificate. Totuşi, acuzaţiile aduse recent de către liberali au prea puţine în comun cu adevărul şi onestitatea. Slaba informare a cetăţenilor privind astfel de probleme este exploatată prin prezentarea unor statistici eronate. Astfel, în urmă cu câteva zile, europarlamentarul PNL Ramona Mănescu, împreună cu domnul Crin Antonescu, afirmau că România a folosit numai 3% din totalul fondurilor aflate la dispoziţia sa. În condiţiile în care, în martie 2011, România a efectuat plăţi, din Fondurile Structurale şi de Coeziune, în valoare de 2,25 miliarde de euro. Acest lucru însemnând 11% din totalul fondurilor alocate pentru întreaga perioadă 2007-2013! Aşa cum remarcau şi europarlamentarii PDL Iosif Matula şi Petru Luhan.

Dar, reprezentanţii PNL nu se opresc aici. Doamna Mănescu chiar acuză autorităţile statului că ar fi inventat intenţionat proceduri greoaie de accesare şi ghiduri ale solicitantului foarte complicate, astfel încât fondurile să nu fie accesate. Însă, liberalii omit să precizeze că programele operaţionale, împreună cu normele lor de aplicare au fost elaborate tocmai în timpul guvernării PNL. Cum uită să spună că, tot atunci, în primii doi ani după aderare, absorbţia fondurilor europene a fost aproape de zero.

În realitate, chiar dacă este departe de a fi ideală, situaţia absorbţiei de fonduri cunoaşte îmbunătăţiri semnificative. Există peste 5.400 de proiecte cu contracte/decizii de finanţare la sfârşitul lui martie 2011, care acoperă peste 14 miliarde de euro. Numai Ministerul Transporturilor a depus la Autoritatea de Management proiecte prin care se solicită 4,37 miliarde de euro din finanţările nerambursabile europene.

Din păcate însă, jocurile de imagine ale unor liberali sunt mai importante decât adevărul factual. A devenit chiar o obişnuinţă a opoziţiei ca, prin intervenţiile de la Bruxelles, să aducă reclamaţii şi acuze nefondate instituţiilor statului. Poate ar fi timpul să analizeze mai lucid înainte de a lua astfel de poziţii, mai ales că celebrul episod de lobby împotriva aderării României la Schengen este încă proaspăt.

Senator PDL
Prof. univ. dr. Dumitru OPREA