Posts Tagged ‘comportament’

Unirea în dezbinare

Saturday, January 21st, 2012
Share

Sunt printre cei care înțeleg și respectă dreptul de a protesta al celor care demonstrează astăzi în toată România. E firesc să-și exprime nemulțumirile față de prezent și îngrijorările față de viitor. De aceea cred că politicienii ar trebui doar să asculte în aceste zile. Toți politicienii, nu doar guvernanții.

Opoziția se înșeală din nou. În loc să-și prezinte cu modestie și responsabilitate soluțiile alternative de guvernare, încearcă să confiște brutal nemulțumirile străzii. USL n-a înțeles că oamenii fără carnet de partid nu strigă numai împotriva puterii. Ci împotriva sistemului. Sistem din care, cu “onoare”, fac parte și distinșii domni Nichita și Fenechiu.

Iată că acești doi domni, după ce au cerut cu înflăcărare o sesiune extraordinară a Parlamentului, acum o condamnă. De dragul Unirii. Ei le cer românilor să iasă în stradă, la Iași, pentru a întâmpina cu flori și urale, pe 24 ianuarie, faimosul cuplu Ponta-Antonescu. Astfel încât Unirea să nu mai fie o sărbătoare națională, ci o reuniune de partid PSD-PC-PNL. Din nou spun: este dovada clară că oamenii aceștia n-au înțeles că mesajul străzii nu e doar anti-putere. Ci e anti-sistem.

Mă aștept ca USL să pregătească un spectacol grotesc la Iași. Cu aplaudaci cărați de unde te aștepți mai puțin. Însă, mai gravă mi se pare confiscarea mesajului de schimbare auzit în aceste zile în țară. Fiindcă domnii Nichita și Fenechiu încearcă din răsputeri să devină peste noapte eroii luptei împotriva corupției și incompetenței. După ce au dat de muncă pentru ani de zile celor de la DNA. Iar unul dintre ei a pus orașul pe butuci.

Tocmai de aceea, sper ca, în aceste zile fierbinți, să nu ne pierdem reperele. Unirea să rămână Unire, iar politicienii să stea în banca lor. Măcar pe 24 ianuarie.

Bolnavi de Sănătate. Și de altele.

Saturday, January 14th, 2012
Share

Sunt 20 de ani de când Sănătatea agonizează, supraviețuind doar prin chinuite și mereu insuficiente perfuzii bugetare. Ineficiența, corupția și risipa din sistem sunt cronice. Actul medical e tot mai greu de îndeplinit și contestabil în privința calității sale. Și tocmai cronicizarea acestei deteriorări face astăzi absolut necesară o reformă profundă.

Guvernul a venit cu o anumită variantă. Opoziția, ca întotdeauna, a spus nu. În mod cert, proiectul acela de lege avea destule aspecte discutabile. Printre ele, poate și cel legat de SMURD. În mod evident, abordarea abruptă, contondentă nu a fost inspirată. Printr-un plus de diplomație și tact din partea tuturor părților implicate, argumentele lor ar fi fost înțelese mult mai bine.

Sunt sigur că, într-un final, se va ajunge la o soluție bună. Consultarea profesioniștilor din domeniu este firească și ea va aduce în dezbatere un nou proiect de lege a Sănătății. Atunci lucrurile se vor calma, iar discuțiile vor fi ceva mai constructive decât până acum.

În toată această agitație, rămâne însă boala cronică a populismului practicat de USL. Mitingurile acelea “spontane” apărute prin grija organizațiilor de tineret ale PNL sunt „fascinante”. Într-adevăr, e multă “credibilitate” în strigătele câtorva sute de oameni, pregătiți cu pancarte, în care se cer, la pachet, protejarea SMURD și anularea comasării alegerilor …

La Iași, au fost câteva zeci de manifestanți. Dacă te uiți la anumite posturi de televiziune, crezi însă că e revoluție în țară. PSD nu a pierdut prilejul să promită pensii mai mari, iar PNL să continue circul suspendării președintelui. Iată că, într-un mod nefast, Sănătatea a devenit prilejul izbucnirii unei stări de agitație a unor oameni ușor de manipulat. De aceea, rugăm protestatarii sufocați de indignare să țină cont și de sfatul celui pe care doresc să-l susțină, adică al lui Raed Arafat: “Rog oamenii să nu mai iasă în stradă, să nu se mai lase manipulați politic!”.

Nichitalionul pe stil vechi

Wednesday, January 11th, 2012
Share

Vanghelie și Mazăre trebuie să aibă un exemplar de teapa lor și la Iași. Fiindcă asta e în fapt PSD – un grup de indivizi ce speculează lipsurile oamenilor simpli. De aceea, de la parcuri pentru copii, bonuri de masă pentru nevoiași și până la revelionul pensionarilor, totul are ștampila roșie a partidului. La fel ca pe timpuri, poporul trebuie să știe mereu că “marele om”, “conducătorul lor” se milostivește de ei și le dă. Astfel, toți ieșenii trebuie să afle, mai ales în an electoral, că mănâncă, se spală, se încălzesc și se distrează doar prin bunăvoința lui Nichita Gheorghe.

Dar, dacă tot e mărinimos, de ce oare nu-i ajută și pe ceilalți concetățeni fără posibilități, care nu au chiar nici un venit? În Iași, sunt mulți oameni care își duc greu traiul de azi pe mâine. Sunt copii și oameni în vârstă care cerșesc pentru a-și asigura masa zilnică. Aceștia nu au însă parte de petreceri cu primarul, pentru că amfitrionul știe sigur un lucru despre ei – nu votează.

Faptul că ”Revelionul pensionarilor”, făcut de PSD Iași, înseamnă o tentativă de mită electorală e dincolo de orice îndoială. Acest gest arată, din păcate, cum va fi anul politic 2012. Plin de populisme de cea mai joasă speță, prin care acest primar va încerca să-și salveze postul pe ultima sută de metri, indiferent de mijloace. Aruncând în joc sume mari de bani, venite din zone mai mult sau mai puțin discutabile. Dar, mai apar și niște incertitudini. Dacă noi o avem pe cea a finanțării evenimentului, și domnul edil ar trebui să aibă una – oare câți dintre oamenii aceia, care se bucura de o masă cu 10 lei, își vor manifesta și “recunoștința” la urne? Poporul e un pic mai isteț decât crezi dumneata, domnule Nichita…

Decizii incomode

Sunday, November 13th, 2011
Share

Așa cum mă așteptam, domnul Oajdea a început să-și atace din nou colegii care i-au sancționat oficial comportamentul. În fond, este și unul dintre motivele care a dus la această decizie. Lumea se aștepta să-și controleze agresivitatea verbală, care nu e de azi sau de ieri. Problema excluderii s-a pus încă de pe vremea în care vota pentru dărâmarea guvernului. Și atunci, ca și acum, a jucat cartea populismului. Folosindu-se de necazurile oamenilor pentru a încerca să devină mai popular cu orice preț. Cred că a venit momentul ca lucrurile să se clarifice.

O regulă de bun simț spune că nu e corect ca un politician aflat la putere să apară mereu ca și când ar fi în opoziție. Domnul Oajdea a făcut tot timpul asta sub pretextul apărării celor mulți. Prin discursuri zgomotoase, de o falsă solemnitate.

În final, sper măcar să înțeleagă faptul că nimeni nu a dorit să se ajungă la o astfel de decizie. Ea a fost forțată de propria sa voință și propriul comportament. Iar acum este acolo unde și-a dorit mereu să fie, doar cu el însuși.

Politicieni, atenţie la generaţia 17-33 de ani!

Sunday, September 18th, 2011
Share

A fost o primăvară arabă zguduită de tinerii cu vârsta sub 30 de ani.

Europa a avut parte de o lungă vară înfierbântată de mişcările de stradă ale aceleiaşi categorii de tineri, sub 30 de ani, neintegrată pe piaţa muncii.

Primarul New Yorkului lansează semnale serioase către guvernanţi şi politicieni, îndemnându-i să trateze cu mare grijă categoria tinerilor absolvenţi de studii liceale şi superioare ai ultimilor ani. N-ar vrea să fie martorul unei toamne americane.

La noi, preocuparea numărul 1 este schimbarea generaţiilor de politicieni. Preocuparea numărul 2 se referă la programele de asistenţă socială. Iar preocuparea numărul 3 îi are în vedere pe cei ce vor guverna din 2012. Nicidecum ce vor mai putea guverna. Şi foarte puţin se discută despre sutele de mii de absolvenţi ai învăţământului liceal şi universitar, fără nici o şansă de angajabilitate.

Preocuparea numărul 1, schimbarea politicienilor şi a guvernanţilor, este controlată aproape total de generaţia 34-46 de ani. Aceştia par mai degrabă înclinaţi spre egocentrism şi narcisism. De obicei, nu cred în echipă sau în lideri. Ei sunt centrul universului. Uşor, în timp, nelucrând în echipă, influenţa lor ar putea să scadă.

Pe planul al doilea, al programelor de asistenţă socială, sunt vizaţi îndeosebi cei din categoria de vârstă 47-65 de ani (mulţi încă nepensionaţi şi/sau fără loc de muncă), dar şi cei de peste 65 de ani.

Preocuparea numărul 3, lupta pentru guvernare, doar ca enumerare se află pe o astfel de poziţie, căci prin actorii implicaţi, se află într-o simbioză (im)perfectă cu persoanele implicate în prima preocupare.

După opinia mea, preocuparea numărul zero trebuie să-i aibă în centrul atenţiei pe tinerii de 17-33 de ani. Sunt foarte mulţi. Foarte puternici. Foarte uniţi, prin reţelele de socializare, ai căror stăpâni sunt. Şi, încă, destul de liniştiţi. Sunt foarte atenţi la colegii planetari de generaţie. Deşi nu le place să conducă, nu acceptă orice fel de şef. In următorii ani, chiar dacă nu cochetează cu ideea responsabilizării personale, vor prelua frâiele întregii pieţe a forţei de muncă şi a celorlalte poziţii cheie din societate.

Aşadar, politicieni şi guvernanţi, trebuie să găsim măsuri pentru sprijinirea acestei generaţii, pentru a preîntâmpina un posibil viitor anotimp românesc fierbinte.

Cântecul lebedelor albe şi negre

Tuesday, September 13th, 2011
Share

Mii de ani lebăda neagră n-a existat. Deodată, în Australia, grandioasă, şi-a făcut apariţia. Până atunci, oamenii admirau doar trufia şi gingăşia lebedei albe, neglijând discretele şi rarele ţipete.

În schimb, hienele înfometate, cu gânduri ascunse, au creat legenda inegalabilului unic cântec din pragul morţii. Şi astfel forţau moartea lebedelor doar pentru că erau melomane.

Între timp, lebedele au evoluat. Şi cele albe, şi cele negre. În locul aşteptatului cântec de final, trufaşele lebede le oferă flămândelor jivine un asurzitor torent de ţipete. Este o excelentă probă de adaptare.