Posts Tagged ‘criza financiara’

Atenție la lecția americană!

Sunday, January 8th, 2012
Share

Statele Unite trebuie să se salveze de la un dezastru financiar. Și se vor salva. Dar cum președintele democrat pare să întârzie cu soluțiile viabile, americanii le așteaptă de la candidații de dreapta. În acest sens, republicanii, cu mici nuanțe, vorbesc despre aceleași lucruri vitale. Printre altele, e nevoie de reforma administrației, de relaxarea taxelor sau măcar evitarea unor noi creșteri ale acestora. În același timp, sunt obligatorii scuturarea serioasă a birocrației, oprirea influenței nelegitime a corporațiilor la nivelul decidenților politici și creșterea transparenței circuitelor financiare.

Vorbim despre soluții care se vor aplica atât în administrația centrală, cât și în cea locală, a marilor orașe, la fel de bolnave în aceste vremuri de criză. Sunt câteva măsuri pe care trebuie să le luăm imediat și noi aici, unde e nevoie, mai mult ca oricând, de un management profesionist. Este una dintre marile provocări pe care le lansez pentru proiectul Primăria 2012 – trecerea administrației locale de la funcționarea pe bază de interese, influențe, pile și rude, la funcționarea pe criterii de eficiență.

PS: Probabil că domnul Nichita își întreabă consilierii, oarecum confuzat, ce poate să mai însemne și ciudățenia asta.

România, în primul val al reformei fiscale europene

Sunday, December 11th, 2011
Share

Sunt peremptorii cauzele pentru care Uniunea Europeană a ajuns în actuala situație de criză. Acum contează mai mult soluțiile ce vor fi aplicate. Firește, există destule motive de pesimism, dar și oportunități care trebuie folosite. Mai ales pentru România, ceea ce s-a hotărât în aceste zile la Bruxelles este o șansă mare.

În toți anii de democrație, țara noastră a făcut progrese doar prin presiuni externe. Pentru a intra în NATO, am fost îndemnați să normalizăm relațiile cu minoritățile și cu vecinii țării. La început am acceptat greu aceste lucruri, dar rezultatele pozitive se văd. Apoi, pentru intrarea în UE, ni s-a impus reformarea instituțiilor cheie ale statului. Trebuie să acceptăm ideea că singuri, fără a fi constrânși de organisme internaționale, am fi progresat mai greu.

Acum ni se cere să fim responsabili financiar. Alături de toată Europa. Cu ținte, limite și sancțiuni precise, astfel încât să fie temperată orice tentație demagogică. Din fericire, România a făcut deja pași în această direcție. Dar noul acord UE reprezintă o garanție mult mai solidă pentru viitor, ce ar trebui consfințită și prin Constituție. Astfel, vom fi păziți de propriile rătăciri. Ar fi o șansă pentru schimbarea dezbaterilor publice și primenirea clasei politice. De aceea, în noile condiții, când un demagog va spune poporului “vă dau”, va trebui să explice automat și “de unde”.

Taxa pe tranzacții financiare

Thursday, October 20th, 2011
Share

Pe 28 septembrie, nu numai Europa a fost răscolită, ci și planeta. A fost ziua în care Comisia Europeană a anunțat propunerea de introducere, de la 1 ianuarie 2014, a taxei pe tranzacțiile financiare la nivelul celor 27 de state ale Uniunii Europene.

Imediat, suporterii și inamicii ideii au început să-și susțină pozițiile. Destul de porniți sunt suedezii, care, între 1984-1991, au avut o astfel de taxă. Imediat după ce sistemul a fost pus în practică, piața financiară a fost bulversată. Veniturile preconizate au fost de 30 de ori mai mici. După 1991, când s-a renunțat la taxă, piața și-a revenit.

Englezii nici să n-audă, deși Marea Britanie a fost prima țară din lume care a folosit, din 1694, taxa pe tranzacțiile cu acțiuni, la bursa din Londra. Acum consideră că este o problemă ce ține de competența fiecărei țări. Nici americanii nu sunt încântați de inițiativă, deși susținători există și prin statele lor.
Se pare că la reuniunea din noiembrie 2012, G20 își va spune punctul de vedere. Să nu uităm însă că există și G20 global tax.

Susținătorii ardenți sunt francezii și germanii. Inițiativa actuală a fost declanșată, în 2010, de către unele organizații de caritate, sub numele de Taxa lui Robin Hood, cu trimitere la James Tobin, laureat al Premiului Nobel, cu a sa Tobin tax de pe piețele tranzacțiilor monetare, din 1972.

Cetățenii Europei se tem că până la urmă tot ei vor suporta efectele unei astfel de taxe, la fel ca taxa pe valoare adăugată (TVA) sau impozitul pe vânzări, ca taxe de consum, de data aceasta în calitate de consumatori ai produselor și serviciilor financiare. De aceea, se crede că noua taxă vizează întreaga piață financiară. De fapt, nu se taxează instituțiile financiare și nici băncile, ci doar anumite tipuri de tranzacții, considerate a fi speculative. De exemplu, acțiunile și obligațiunile vor fi taxate cu 0,1%, iar piața derivatelor cu 0,01%. Sunt și câteva excepții.

În vizor sunt speculatorii din piață. Se apreciază astfel că UE va obține anual 57 miliarde de euro. Alții spun că o asemenea taxă va conduce la o diminuare a tranzacțiilor specificate cu aproape 90% și că piața se va deplasa în alte zone, netaxabile. Mai mult, produsul intern brut european pe termen lung se poate reduce cu 0,5%-1,8%.

Oricum, se pare că taxa va fi introdusă, iar ea va conduce și la micșorarea contribuției anuale a fiecărei țări la bugetul european. Până atunci vor fi numeroase dezbateri la nivelul întregii Uniuni Europene.

1.500 de euro pentru fiecare român

Wednesday, July 27th, 2011
Share

Auzim mereu că ţara îşi poate rezolva multe dintre problemele economice, de infrastructură şi sociale dacă s-ar atrage fondurile europene. Până în 2013, ar trebui să folosim în jur de 32 miliarde de euro de la Uniunea Europeană. Dacă am face un calcul simplu, asta ar însemna că fiecărui român i-ar reveni circa 1.500 de euro.

Sigur, fiecare dintre noi, într-un fel sau altul, am putea să beneficiem de suma aceasta. În primul rând, prin proiectele autorităţilor locale, organizaţiilor non-guvernamentale, instituţiilor de învăţământ sau firmelor la care lucrăm.

Dacă ne-am raporta la judeţul Iaşi, ar însemna că locuitorii lui ar trebui să vadă proiecte de cel puţin 1,2 miliarde de euro, iar la nivelul municipiului de aproximativ 500 milioane de euro. La nivelul universităţilor ieşene, unde sunt zeci de mii de studenţi, profesori, cercetători, personal administrativ, din câte ştim sunt fonduri atrase de peste 100 de milioane. Sperăm că şi rezultatele se vor vedea curând.

La fel, cetăţenii din localităţile României ar putea să pună pe hârtie suma care le-ar reveni din fondurile europene şi câte proiecte sunt puse în practică în comunitatea lor.

Sunt doar calcule simple, teoretice. Totuşi, prin ele, populaţia ar avea elemente pentru a aprecia succesul sau eşecul responsabililor unei comunităţi în rezolvarea problemelor, prin atragerea fondurilor europene. Ar fi o nouă cale prin care edilii vor fi văzuţi cu alţi ochi.

Comisia Economie, finanţe şi mediu de afaceri trebuie să găsească soluţii la problemele comunităţii ieşene de afaceri

Thursday, July 14th, 2011
Share

Comunicat de presă

Astăzi, 14 iulie 2011, la complexul Select, s-a constituit Comisia de specialitate “Economie, finanţe şi mediu de afaceri” a PDL Iaşi.

La eveniment au participat atât specialişti în domeniu din structurile guvernamentale, parlamentare, cât şi personalităţi, fără afiliere politică, din mediul universitar şi cel de afaceri.

În acest context, senatorul Dumitru Oprea a declarat „Această reuniune marchează înfiinţarea unui cadru mult mai eficient de dezbatere şi formulare de soluţii pentru dezvoltarea economică locală. Deschiderea PDL Iaşi către societatea civilă demonstrează convingerea că specialiştii nu se găsesc într-un singur loc, iar soluţiile economice trebuie găsite oriunde există competenţă”.

Conducerea Comisiei va fi asigurată de preşedintele prof. univ. dr. Dumitru Oprea, vicepreşedinţii Iulian Tărăboanţă, Cătălin Toma, Valentin Măzăreanu şi secretar Eugen Oprişa.

Comisia va urmări ca rezultatele activităţilor desfăşurate să fie transpuse, într-o măsură cât mai mare, în politicile de guvernare centrală şi locală, precum şi în iniţiative parlamentare orientate spre susţinerea creşterii economice a judeţului Iaşi, şi nu numai.

Birou Senatorial Dumitru OPREA

Falimentul socialismului european: episodul Portugalia

Monday, June 6th, 2011
Share

Cheia progresului este învăţarea. Din erori, omul trage concluzii, îşi schimbă concepţiile şi devine mai performant. Însă, nu acelaşi lucru funcţionează şi în politică. Unde protagoniştii sapă tranşee ideologice şi îşi apără convingerile până la ultimul faliment. Găsindu-i acestuia orice explicaţie posibilă în afară de cea adevărată – falimentul propriilor teorii economice.

Europa este împovărată de datorii. E un fapt, nu o lozincă. Guvernele trebuie să plătească sume uriaşe creditorilor, iar exagerările statului asistenţial s-au dovedit a fi fatale. Socialismul cu mâna întinsă a sucombat într-un mod dramatic, nota de plată fiind copleşitoare. Dar, iluziile sale se risipesc la urne.

Ultimul episod – Portugalia. Scenariul este deja cunoscut. Populiştii lasă în urmă datoriile şi birocraţia, dreapta vine pentru a purta crucea austerităţii. Salvează o situaţie disperată, asumându-şi datoriile (78 de miliarde numai programul de bail-out!) şi lipsa de popularitate. Cu reduceri de cheltuieli, de salarii, de pensii, noi legi ale conflictului de muncă. Sperând, în acelaşi timp, că socialiştii, contemplându-şi de pe margine falimentul ideologic, îşi vor reevalua orientările.

A auzit însă cineva despre vreo discuţie doctrinară serioasă în interiorul stângii? Au populiştii din Portugalia, Spania sau România vreo îndoială cu privire la convingerile lor? Realizează cumva răul produs de aceste enorme erori conceptuale? Evident că nu. Populiştii nu-şi pun probleme, nu au îndoieli, nu reevaluează nimic. Doar flutură lozinci şi promit. Bucuroşi că există mereu cineva care să vină din urmă şi să le plătească datoriile.

Bugetul socialiştilor utopici

Wednesday, May 4th, 2011
Share

Declaraţie politică în Plenul Senatului României, 04 mai 2011

Am citit, în două decenii de democraţie românească, multe programe de guvernare. Fireşte, cele ale partidelor de opoziţie sunt mereu mai optimiste. Că doar sunt la vremea promisiunilor, n-au de dat socoteală nimănui. Dar un aşa delir finanţist ca în ciornele PSD nu am mai văzut demult. Înlănţuirea de absurdităţi populiste e fără sfârşit. Iar ideea de buget este tratată ca un picnic socialist de 1 Mai, ca un grătar cu promisiuni ademenitoare pentru toată România.

Orice economist cu ceva cunoştinţe în domeniul finanţelor publice este obligat să ţină cont de câteva realităţi: deficitele în curs, plata datoriilor existente, acordurile cu FMI şi celelalte instituţii internaţionale. Şi dacă nu vrea să le trateze în mod serios, cel puţin trebuie să ia în seamă ce zice guvernatorul BNR. El avertizează politicienii ţării să nu fie tentaţi de derapajele demagogice, ci să-şi asume responsabil însănătoşirea şi echilibrarea bugetului şi economiei României. Care vor mai dura câţiva ani de zile.

Iată însă ce promite partidul socialist pe site: anularea oricăror tăieri de salarii, renunţarea la recalcularea pensiilor, neimpozitarea pensiilor şi eliminarea contribuţiilor sociale pentru drepturile de autor, convenţiile civile sau contractele de colaborare. Toate ar fi aplicate chiar de astăzi dacă, printr-o împrejurare nefastă, socialiştii ar ajunge la guvernare! Ce mai promit oamenilor cei din PSD? Creşterea salariului minim la 800 RON, scăderea CAS-ului, plafonarea contribuţiilor de sănătate şi multe altele. Tot cu aplicare din prima lună de guvernare. Nu mai insistăm asupra a ce s-ar întâmpla după un an sau după patru, asupra surselor de venit din care vor acoperi toate aceste angajamente. Probabil că şi scriitorii de ficţiune s-ar ruşina de asemenea previziuni.

Totuşi, finanţele ţării nu sunt de domeniul socialismului utopic. Nimeni nu poate fabula cu pixul în mână, promiţând ţării astfel de populisme. Orice guvern s-ar afla acum în funcţie ar fi nevoit să acţioneze în una dintre direcţiile actualului executiv: să-şi drămuiască extrem de atent resursele. Şi să compenseze prudent, în timp, pierderile de venituri suferite de populaţie pe timp de criză. Altfel, alunecarea pe panta falimentului ne poate ameninţa oricând. Tocmai de aceea, dacă visează la guvernare, înainte de a-şi numi miniştrii, PSD ar trebui să facă un lucru elementar, de bun simţ: să-şi angajeze un profesionist în domeniul finanţelor.

Senator PDL
Prof. univ. dr. Dumitru OPREA

Iașul, în topul datoriilor

Tuesday, April 19th, 2011
Share

De la o vreme, există tot felul de ierarhii în care Iașul apare pe poziții mai mult sau mai puțin onorabile. Nu este vorba despre coborârea cu un loc în topul orașelor cu un număr mare de locuitori. Suntem în continuare pe locul doi (315.000 de locuitori), înaintea Timișoarei, Clujului și Constanței. Marele pericol ce ne pândește este de altă natură. În discuție se află topul orașelor cu imense datorii publice. Din păcate, Iașul ocupă tot locul 2 în țară, cu peste 72 de milioane de euro. Asta înseamnă aproape 230 de euro pentru fiecare ieșean. Fie el copil, adult sau pensionar. Și cum populația activă scade continuu, nu e greu de închipuit că o astfel de povară poate deveni nesustenabilă.

Lucrurile sunt și mai grave datorită rispirii acestor bani. Uriașul credit Dexia a fost în mare parte cheltuit iresponsabil. Incompetența primarului Nichita s-a transformat într-un coșmar pentru banul public. Străzile orașului, care ar trebui să fie “cele mai moderne din România” (după promisiunile lui din campanie), sunt în ruină.

Deși nici până acum n-a dat public socoteală unde s-a dus fiecare ban din Dexia, pregătește ieșenilor alt credit-mamut: 30 de milioane de euro. Fiindcă finanțele locale au fost făcute praf, domnul Nichita n-a fost în stare să aloce mai nimic pentru cofinanțări europene. Iar acum nu are decât varianta împrumutului. Evident, din vina parlamentarilor PDL care nu l-ar fi lăsat să administreze mai bine orașul. Dar oare în campanie, atunci când promitea verzi și uscate oamenilor, aștepta bani de la vreun demnitar? Când spectrul falimentului plutește deasupra orașului, tot parlamentarii PDL sunt vinovați că în Primărie birocrația și iresponsabilitatea au ajuns la cote de-a dreptul stupefiante?

Oameni buni, multe se spun și se fac în politică, dar asta chiar nu mai e o joacă! Pe glob apar tot mai multe orașe răpuse de datorii. Unele state ale Europei sunt în pragul falimentului. Incompetența și nesăbuința duc negreșit la catastrofe financiare. Iar acesta nu e un discurs gratuit, alarmist. Chiar trebuie să revenim urgent la rațiune în administrație. Altfel, cei care îl mai susțin pe acest personaj, pe față sau din umbră, vor purta răspunderea unui dezastru. Și atunci, va fi lipsit de importanță cine va veni în locul lui la Primărie. Fiindcă nu vor mai fi bani pentru nici o investiție în oraș, ci doar pentru a plăti ratele la creditele lui Nichita.

Liberalii continuă dezinformarea, pe tema fondurilor europene

Wednesday, April 13th, 2011
Share

Declaraţie politică, despusă în scris la Senatul României, 13 aprilie 2011

Necesitatea absorbţiei accelerate a fondurilor europene a devenit un subiect comun al discursurilor politice. În contextul nevoii acute de investiţii, atragerea banilor de la UE oferă o adevărată gură de oxigen economiei româneşti. Dificultatea acestui proces nu este însă o noutate. Pot fi menţionate cauzele birocratice sau limitele posibilităţilor de cofinanţare.

Desigur, orice guvern am avea acum, presiunile asupra lui ar fi justificate. Totuşi, acuzaţiile aduse recent de către liberali au prea puţine în comun cu adevărul şi onestitatea. Slaba informare a cetăţenilor privind astfel de probleme este exploatată prin prezentarea unor statistici eronate. Astfel, în urmă cu câteva zile, europarlamentarul PNL Ramona Mănescu, împreună cu domnul Crin Antonescu, afirmau că România a folosit numai 3% din totalul fondurilor aflate la dispoziţia sa. În condiţiile în care, în martie 2011, România a efectuat plăţi, din Fondurile Structurale şi de Coeziune, în valoare de 2,25 miliarde de euro. Acest lucru însemnând 11% din totalul fondurilor alocate pentru întreaga perioadă 2007-2013! Aşa cum remarcau şi europarlamentarii PDL Iosif Matula şi Petru Luhan.

Dar, reprezentanţii PNL nu se opresc aici. Doamna Mănescu chiar acuză autorităţile statului că ar fi inventat intenţionat proceduri greoaie de accesare şi ghiduri ale solicitantului foarte complicate, astfel încât fondurile să nu fie accesate. Însă, liberalii omit să precizeze că programele operaţionale, împreună cu normele lor de aplicare au fost elaborate tocmai în timpul guvernării PNL. Cum uită să spună că, tot atunci, în primii doi ani după aderare, absorbţia fondurilor europene a fost aproape de zero.

În realitate, chiar dacă este departe de a fi ideală, situaţia absorbţiei de fonduri cunoaşte îmbunătăţiri semnificative. Există peste 5.400 de proiecte cu contracte/decizii de finanţare la sfârşitul lui martie 2011, care acoperă peste 14 miliarde de euro. Numai Ministerul Transporturilor a depus la Autoritatea de Management proiecte prin care se solicită 4,37 miliarde de euro din finanţările nerambursabile europene.

Din păcate însă, jocurile de imagine ale unor liberali sunt mai importante decât adevărul factual. A devenit chiar o obişnuinţă a opoziţiei ca, prin intervenţiile de la Bruxelles, să aducă reclamaţii şi acuze nefondate instituţiilor statului. Poate ar fi timpul să analizeze mai lucid înainte de a lua astfel de poziţii, mai ales că celebrul episod de lobby împotriva aderării României la Schengen este încă proaspăt.

Senator PDL
Prof. univ. dr. Dumitru OPREA

Închiderea spitalelor trebuie să fie însoţită de funcţionarea centrelor de permanenţă

Tuesday, April 12th, 2011
Share

Comunicat de presă

Senatorul Dumitru Oprea solicită Ministerului Sănătăţii să clarifice funcţionarea centrelor de permanenţă pentru asigurarea asistenţei medicale primare, în lipsa spitalelor.

Într-o întrebare adresată luni, 11 aprilie 2011, ministrului Cseke ATTILA, parlamentarul ieşean a evidenţiat faptul că închiderea spitalelor nu a fost însoţită de acţiuni clare pentru asigurarea funcţionării centrelor de permanenţă, în condiţiile în care Ordinul Guvernului nr. 7 din 2011 nu a început să aibă efecte vizibile.

Ca urmare, i s-a cerut Ministrului Sănătăţii să comunice câte centre de permanenţă sunt funcţionale, în special în localităţile afectate de închiderea spitalelor, şi care este bugetul alocat pentru activitatea lor. De asemenea, s-a solicitat specificarea măsurilor avute în vedere ca noile centre să nu aibă aceeaşi soartă cu a celor înfiinţate în 2004, adică să se închidă imediat după ce au fost create. În plus, se impune să fie clarificate obligaţiile pe care le au consiliile locale şi casele judeţene de sănătate în funcţionarea acestui sistem.

Birou Senatorial Dumitru OPREA