Există unii oameni la care excesul de putere, mai ales dacă a apărut brusc şi nemeritat, dăunează grav decenţei. Domnul Gheorghe Nichita este unul dintre aceştia. Luat de valul funcţiilor căpătate în partidul său, ameţit de horitul la lansările prezidenţiale ale PSD, primarul Iaşului începe să aibă idei aiuritoare. Ultimul moft al său este legat chiar de sărbătorile oraşului la care, din înălţimile eterate ale poziţiei sale, nu binevoieşte să-l invite pe şeful statului.
Motivul acestei obrăznicii nemaiauzite în uzanţele relaţiilor dintre instituţii? Edilul ar fi îngrijorat de politizarea evenimentului. Asta chiar dacă domnul Băsescu a fost întotdeauna discret în legătură cu sărbătorile Cuvioasei Paraschieva. În schimb, ieşenii vor avea ocazia să-l întâlnească pe aspirantul la Cotroceni, domnul Geoană. Personaj care, desigur, nu va politiza momentul.
Gheorghe Nichita nu este însă la singura rătăcire de acest gen. El se comportă în continuare ca şi cum întreg oraşul ar fi locuit de sute de mii de membri PSD şi doar infiltrările duşmănoase ale vreunui pedelist ar face rău urbei. Într-un alt caz, după ce roagă parlamentarii democrat-liberali ieşeni să nu politizeze criza legată de sistemul de încălzire, primarul dă vina tocmai pe PD-L pentru starea în care se află CET. Văzând toate aceste bazaconii, încep să cred că domnul Nichita dezvoltă tot mai multe apucături de stăpân. Tot ce se întâmplă pozitiv în oraş e meritul lui, tot ce merge rău e din vina altora. E o atitudine din care ar trebui trezit repede dacă nu vrem să schimbăm faima de centru cultural al României, cu o faimă garantată Vanghelie.
