Posts Tagged ‘fonduri’

Pentru USL e rău când e bine

Sunday, December 18th, 2011
Share

Domnul Adomniței, cu pretenții de fost ministru, ar trebui să învețe să citească bugetele și documentele anexe și conexe. Dacă ar fi fost într-adevăr interesat de proiectele și investițiile pentru Iași, ar fi identificat, în Programul de investiții din fonduri publice, sumele consistente alocate în 2012 pentru corpul 3 al Universității de Arte “George Enescu” din Iași, Teatrul Național “Vasile Alecsandri” și Complexul Național Muzeal “Moldova” Iași – Palatul Culturii și pentru multe alte proiecte ale orașului și județului.

În ceea ce privește Aeroportul, discuțiile au fost purtate și s-a ajuns la un consens la nivelul Consiliului Județean, unde consilierii USL au avut grijă ca ani de zile să blocheze proiectul. Este motivul pentru care s-au pierdut finanțările europene și guvernamentale, de care domnul Adomniței face caz acum. Cu toții au considerat de cuviință că noul proiect al Aeroportului trebuie concesionat. Ce rol mai are guvernul?

Autostrada Târgu Mureș-Iași-Ungheni și Spitalul Regional de Urgențe le găsește pe lista proiectelor de investiții majore ale României în parteneriat public-privat. Aveau legătură amendamentele la bugetul de stat cu parteneriatul public-privat?

Îi aducem aminte, dacă a uitat, că proiectele de investiții nu se finanțează doar din bugetul de stat, ci și din alte surse de finanțare, mai ales europene. Datorită ineficienței în accesarea unor astfel de fonduri, s-a ajuns în situația ca Iașul să riște să piardă o parte din banii alocați pentru Polul de creștere. De aceea, am făcut demersurile pentru a fi acceptată redistribuirea lor către reabilitarea termică a 57 de blocuri de locuințe.

Încă o dată se face dovada că USL Iași nu se simte bine când, în pofida vremurilor, sunt alocate fonduri, din diverse surse, pentru proiectele din județul și municipiul Iași.

Bani pentru Iași, indiferent de gâlceava domnului Fenechiu

Wednesday, December 7th, 2011
Share

Atunci când am pornit, alături de colegii mei, inițiativa unor discuții ample pe tema marilor proiecte ale Iașului, nu era clar cât de receptivi vor fi ceilalți. Din fericire, lucrurile au mers mai bine decât mă așteptam. La CJ și la Primărie, am găsit disponibilitate pentru dialog și cooperare. S-au avut în vedere variantele pentru Aeroport și necesitățile financiare pentru alte proiecte ale orașului. Cu aceste probleme, ne-am angajat să mergem la București și să rezolvăm cât mai multe dintre ele.

Așa am și făcut în această săptămână și în cea care a trecut. Rezultatele concrete se vor vedea în sumele pentru Iași din bugetul pe 2012, precum și în amendamentele aprobate în comisii, ce vor fi supuse votului final în perioada 12-18 decembrie 2011. Proiectelor discutate li se adaugă și investițiile propuse a se realiza în parteneriat public-privat, autostrada Iași-Târgu Mureș și Spitalul Regional de Urgență. În plus, efectul discuțiilor pe care le-am inițiat se vede în decizia CJ, în unanimitate, privind Aeroportul Iași. Lucru care părea de neînchipuit cu puțin timp în urmă.

Proiectele mari ale Iașului, de genul drumuri naționale, șoseaua de centură pentru trafic greu, Institutul de Oncologie și instituțiile culturale reprezentative pentru Iași, vor prinde viață până la finele anului 2012. De asemenea, am făcut demersurile necesare realocării unor fonduri europene pentru reabilitarea termică a 57 de blocuri din Iași. Toate acestea, spre întristarea domnului Fenechiu, dar spre satisfacția ieșenilor.

Și atunci, pentru ce o nouă gâlceavă și scandaluri sterile? În fine, nu intenționez să intru într-o polemică inutilă cu domnul Fenechiu. Iar faptul că domnia sa îmi ironizează pregătirea profesională nu mă atinge pe mine. Îl descalifică pe el.

Ghidul USL de câștigare a primăriilor. Varianta Iași

Wednesday, September 28th, 2011
Share

Întemeietorii “tradiției” au fost Vanghelie și Mazăre. Ei au perfecționat și au dus la dimensiuni grotești sloganul “vă dau”. Sistemul e simplu – se identifică populația sensibilă la “cadouri” și banii comunității se transformă în pomeni zgomotoase. Care sunt izvorâte, nu-i așa, din imensa mărinimie a edilului. Păcăliți și folosiți fără scrupule, pensionarii, mamele și șomerii devin masă de manevră într-un joc electoral murdar. În care, pe termen lung, nu câștigă nici un șomer sau o mamă, ci doar apropiații edilului.

La această “ilustră” listă, iată că se adaugă acum și domnul Oprescu. Imediat după ce ;i-a asigurat susținerea USL, anunță că 700.000 de euro din bugetul Capitalei se vor duce direct în cheltuieli sociale. Adică în cumpărarea ocolită a voturilor. Deși, oficial, e un semn de bunăvoință pentru cei mulți. În mod sinistru, liberalii aplaudă și susțin acest circ socialist. La București și oriunde mai au Primării de rezolvat.

La Iași, pe lângă toate acestea, se mai adaugă o modă – șantierul de lângă urne. Adică, pe lângă gratuități și ajutoare, cetățenilor li se mai joacă și farsa hărniciei. După ani de lâncezeală, Nichita Gheorghe ia împrumuturi mamut și transformă tot orașul într-un șantier fără șanse de finalizare. Deși n-a terminat treaba în Tătărași, deschide front nou în Copou. După ce pe Anastasie Panu circulația a fost un adevărat dezastru, a început să sape și pe Sărărie. De asemenea, nu uită să promită, pentru a câta oară, minunea pasarelei Octav Băncilă. Cu un șantier care va răsări fix tot înainte de alegeri. Deși nervii șoferilor din Dacia, Alexandru și Păcurari sunt terminați de ani de zile. Important e ca ieșenii să creadă că marele distribuitor de pomană, gurul din fotbal, ocrotitorul cultelor și literelor este și un mare ctitor. Care însă, în realitate, dă orașului doar datorii. Luându-i în schimb viitorul.

Iașul ca o pradă

Saturday, September 10th, 2011
Share

Orașul acesta este bolnav și sleit de puteri. E sărăcit și îndatorat mereu de lăcomia unor grupări dubioase. Miza e enormă: Iașul, chiar așa chinuit cum este, încă mai poate fi stors de bani. De acei bani publici care se scurg prin infinite licitații ori aranjamente suspecte. Pe care le fac cei care capătă măcar un strop de putere.

Primăria Iași este centrul acestei puteri. Iar acum se configurează rețelele de forță și interese pentru 2012. De partea stângii, e o luptă feroce între marele baron local și trimisul unui mare baron național. În care primul vrea să-și păstreze “afacerea”, iar ultimul are misiunea să o predea la cheie stăpânului său. Cel cu televiziunile și imperiul financiar cenușiu. Domnul candidat jucând lamentabil farsa alternativei curate.

Adevărata față a orașului este tristă. Fără atragerea unor investitori mari, fără asanarea dezmățului din regii, Iașul va ajunge la periferia economică a României. Iar cei doi capi ai aceleiași mașinării de interese tulburi nu propun nimic pentru oraș. Vor doar să-i ia. Pentru sine, pentru prietenii sau proprietarii lor. De aceea, cred mai mult ca niciodată în proiectul meu pentru Iași. Pentru că orașul trebuie protejat de lăcomia unora și deschis către viața economică reală.

Iaşi, capitală de război!

Friday, September 9th, 2011
Share

În urmă cu 95 de ani, spunea C. Argentoianu, „Iaşul a fost copleşit de puhoiul unei adevărate invazii”. Pentru doi ani, 1916-1918, oraşul devenise capitala de război a României. 80.000 de ieşeni au găzduit peste 800.000 de refugiaţi. Primarul Gheorghe Gh Mârzescu (între 1914-1916), în aproape o săptămână, spun istoricii, a făcut eforturi deosebite pentru încartiruirea refugiaţilor şi aprovizionarea populaţiei.

În 2008, Iaşul a fost declarat „pol naţional de creştere”, numit ulterior „pol de creştere”, alături de alte 6 municipii. I s-au oferit pe tavă aproape 112 milioane de euro. După aproape 3 ani, în afara laudelor interminabile ale primarului, aproape nimic nu s-a întâmplat.

Deodată, presat de regulile europene privind timpul de folosire a banilor, Gheorghe Nichita transformă Iaşul într-un veritabil câmp de război. De la Nord, la Sud, şi de la Est, la Vest, începând cu distrugerea pădurii Ciric, doar ca să vadă oamenii că se lucrează. Că primarului îi pasă de ei, că „le face” şi „le dă” atâtea lucruri minunate doar din mărinimia lui. Iar dacă treci pe străzile oraşului, e atâta trudă de parcă te-ai aştepta să-ţi intre utilajele şi în casă să-ţi asfalteze. Realitatea este însă tristă, grozav de tristă. Se construieşte aiurea şi prost.

Ce nu pricepe primarul Nichita? Că poate să-şi gestioneze cum vrea timpul şi banii personali. Dar, cu resursele ieşenilor nu are un astfel de drept. Aceştia sunt îndreptăţi să se întrebe: Unde sunt primarii de altă dată!?!

P.S. În preajma lui Nichita se învârt doar mingicarii zilei. În jurul lui Mârzescu, la început de secol XX, se aflau Take Ionescu, Nicolae Titulescu, Barbu Delavrancea, Nicolae Iorga, Vintilă Brătianu, Ion Gh. Duca ş.a.

Turismul României are o mare şansă – Cucuteni 7000

Thursday, August 18th, 2011
Share

Niciodată parcă până acum nu a fost mai căutată istoria omenirii, cu atât mai mult preistoria ei. Curiozităţile turistice pe teme istorice sunt în topul preferinţelor. În pofida crizei, China, Egiptul, Grecia, Italia, ţările nordice ale Europei sunt tot mai vizitate. În China, datorită curentului invocat, în următoarele 18 luni, la fiecare 4 zile se va ridica un nou hotel al marilor lanţuri internaţionale de profil. În câţiva ani, se aşteaptă să se ajungă la 150 milioane de turişti anual. În acest sens trebuie să ne mişcăm şi noi.

Dincolo de atractivitatea cadrului natural românesc, ar trebui valorificată comoara Preistoriei, a Vechii Europe, aflată în cea mai mare parte pe teritoriul României, într-o adevărată reţea. Am putea să arătăm omenirii că, în aceste locuri, preistoria este la ea acasă. Că civilizaţiile Greciei şi Romei, cultura neolitică a Chinei, dar şi vechile oraşe din Mesopotamia sunt ulterioare realizărilor de pe o suprafaţă de 350.000 km2, de pe teritoriul actual al României, Moldovei şi Ucrainei.

Sursa: New York Times, A Lost European Culture, Pulled From Obscurity, Foto: Elena-Roxana Munteanu

Ne referim la cultura Cucuteni (Iaşi, România) – Tripolie (Ucraina), care este plasată în perioada 5500 î.Hr. – 2750 î.Hr. Cu aproape 1000 de ani înaintea culturii neolitice din China. Dar lumea nu ştie asta. Trebuie să fie informată şi învăţată.

Cel puţin în regiunea Nord-Est a României nu este judeţ care să nu aparţină perioadei amintite. În judeţul Iaşi, la Cucuteni, după 127 de ani de la descoperirea marilor vestigii, de către folcloristul ieşean Teodor Burada, credem că trebuie să se întâmple o adevărată minune. În România, s-ar putea deschide unul dintre cele mai mari şantiere arheologice ale lumii, iar finanţarea s-ar putea realiza din fonduri europene şi prin parteneriat public-privat, inclusiv cu participări internaţionale. Deja multe ţări puternic dezvoltate şi-au exprimat interesul pentru a lua parte la un asemenea proiect.

Astfel, Gânditorului de la Hamangia şi Gânditorului de la Târpeşti i se poate alătura un al treilea. El poate fi şi un personaj colectiv. Hai să-i dăm viaţă! Comoara deja există.

1.500 de euro pentru fiecare român

Wednesday, July 27th, 2011
Share

Auzim mereu că ţara îşi poate rezolva multe dintre problemele economice, de infrastructură şi sociale dacă s-ar atrage fondurile europene. Până în 2013, ar trebui să folosim în jur de 32 miliarde de euro de la Uniunea Europeană. Dacă am face un calcul simplu, asta ar însemna că fiecărui român i-ar reveni circa 1.500 de euro.

Sigur, fiecare dintre noi, într-un fel sau altul, am putea să beneficiem de suma aceasta. În primul rând, prin proiectele autorităţilor locale, organizaţiilor non-guvernamentale, instituţiilor de învăţământ sau firmelor la care lucrăm.

Dacă ne-am raporta la judeţul Iaşi, ar însemna că locuitorii lui ar trebui să vadă proiecte de cel puţin 1,2 miliarde de euro, iar la nivelul municipiului de aproximativ 500 milioane de euro. La nivelul universităţilor ieşene, unde sunt zeci de mii de studenţi, profesori, cercetători, personal administrativ, din câte ştim sunt fonduri atrase de peste 100 de milioane. Sperăm că şi rezultatele se vor vedea curând.

La fel, cetăţenii din localităţile României ar putea să pună pe hârtie suma care le-ar reveni din fondurile europene şi câte proiecte sunt puse în practică în comunitatea lor.

Sunt doar calcule simple, teoretice. Totuşi, prin ele, populaţia ar avea elemente pentru a aprecia succesul sau eşecul responsabililor unei comunităţi în rezolvarea problemelor, prin atragerea fondurilor europene. Ar fi o nouă cale prin care edilii vor fi văzuţi cu alţi ochi.

Comisia Economie, finanţe şi mediu de afaceri trebuie să găsească soluţii la problemele comunităţii ieşene de afaceri

Thursday, July 14th, 2011
Share

Comunicat de presă

Astăzi, 14 iulie 2011, la complexul Select, s-a constituit Comisia de specialitate “Economie, finanţe şi mediu de afaceri” a PDL Iaşi.

La eveniment au participat atât specialişti în domeniu din structurile guvernamentale, parlamentare, cât şi personalităţi, fără afiliere politică, din mediul universitar şi cel de afaceri.

În acest context, senatorul Dumitru Oprea a declarat „Această reuniune marchează înfiinţarea unui cadru mult mai eficient de dezbatere şi formulare de soluţii pentru dezvoltarea economică locală. Deschiderea PDL Iaşi către societatea civilă demonstrează convingerea că specialiştii nu se găsesc într-un singur loc, iar soluţiile economice trebuie găsite oriunde există competenţă”.

Conducerea Comisiei va fi asigurată de preşedintele prof. univ. dr. Dumitru Oprea, vicepreşedinţii Iulian Tărăboanţă, Cătălin Toma, Valentin Măzăreanu şi secretar Eugen Oprişa.

Comisia va urmări ca rezultatele activităţilor desfăşurate să fie transpuse, într-o măsură cât mai mare, în politicile de guvernare centrală şi locală, precum şi în iniţiative parlamentare orientate spre susţinerea creşterii economice a judeţului Iaşi, şi nu numai.

Birou Senatorial Dumitru OPREA

Activitatea senatorului Dumitru OPREA, iunie 2011

Saturday, July 2nd, 2011
Share

1. Activitate în Circumscripţia electorală
• Audienţe la biroul parlamentar. Tipuri de probleme ridicate de persoanele care au solicitat audienţe:
• locuri de muncă;
• ajutoare financiare, alimentare etc.
• despăgubiri pentru proprietăţile revendicate;
• decontări asigurări de sănătate;
• propuneri privind sistemul de salarizare în sănătate;
• problema penalităţilor calculate de Termoservice pentru la datoriile asociaţiilor de locatari;
• Transmiterea de adrese şi cereri pentru oferirea de soluţii de către instituţiile abilitate, în funcţie de problemele ridicate la audienţe şi care nu se încadrează în competenţa biroului senatorial: Casa Judeţeană pentru Asigurări de Sănătate, Sindicatul Sanitas Iaşi – Spitalul Socola, ANRP.
• Deplasări, în colegiul 5, pentru discutarea problemelor pe care le ridică locuitorii.
• Participare la lansarea ziarului online Ora de Iaşi, 16.06.2011
• Participare la sfinţirea Bisericii din Belceşti, 19 iunie 2011
• Participarea la emisiuni ale studiourilor de radio şi televiziuni locale şi centrale, respectiv Radio Iaşi (La zi în viaţa partidelor parlamentare, Martor), Radio România Actualităţi (Antena partidelor politice), Antena 1 Iaşi (City Puls), TeleM (Extemporal la democraţie, Linia Întâi).
• Apariţii în presa scrisă şi online (Buna Ziua Iaşi, Evenimentul de Iaşi, Flacăra Iaşului, IasiTV Life, Ieşeanul, InfoMulticast, Politica Locala, JurnalVirtual.ro, Machiavelli.ro, Monitorul, NewsIasi, Ziarul de Iaşi, EduManager, Iasi Plus).

2. Activităţi în Parlament
2.1 Participare la lucrările în Plenul Senatului
Datele şedinţelor în plen: 1, 6, 8, 14, 15, 20, 22, 27, 28, cu următoarele intervenţii:
• declaraţie politică cu titlul „Politicienii români şi e-democraţia”” (1 iunie 2011)
• întrebare adresată Ministerului Educaţiei: ”Ministerul Educaţiei ar trebui să clarifice finanţarea investiţiilor din universităţi” (6 iunie 2011)
• declaraţie politică cu titlul: „Limitarea deficitului  prin Constituţie, proba de foc a opoziţiei” (8 iunie 2011)
• privind Propunerea  legislativă  pentru  declararea Municipiului Constanţa „Oraş-Martir” (14 iunie 2011)
• întrebare adresată Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului: „Este normal cumulul de funcţii al coordonatorului polului de creştere Iaşi?” (14 iunie 2011)
• declaraţie politică depusă în scris cu titlul: „Reforma administrativă se poate aplica şi consiliilor locale” (15 iunie 2011)
• întrebare adresată Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală: „Neregulile privind plata încălzirii termice trebuie eliminate” (20 iunie 2011)
• declaraţie politică având ca titlu „Republica Moldova trebuie susţinută acum mai mult ca niciodată” (22 iunie 2011)
• declaraţie politică având ca titlu „Asta ne mai lipsea – blocarea fondurilor UE!” (28 iunie 2011)
• întrebare adresată Agenţiei Naţionale Antidrog ”Clarificarea datelor statistice privind consumatorii de droguri şi substanţe etnobotanice” (28 iunie 2011)
2.2 Participare la lucrările Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii: 1, 6, 7, 8, 14, 15, 20, 21, 22, 27, 28 iunie 2011
2.3 Participare la lucrările Comisiei pentru Afaceri Europene: 1, 8, 15, 21, 27 iunie 2011

Admin

Blocarea finanţărilor UE dovedeşte nevoia reformei administrative

Tuesday, June 28th, 2011
Share

Comunicat de presă

Parlamentarul PDL Dumitru Oprea critică lipsa de responsabilitate a liderilor politici faţă de gravitatea blocării finanţărilor europene pentru infrastructură.

Într-o declaraţie politică, depusă în scris la Senat, Dumitru Oprea s-a referit la efectele grave ale abuzurilor comise cu fonduri europene asupra derulării proiectelor de infrastructură din toată ţara. Astfel, numai în judeţul Iaşi, se înregistrează suspendarea unor proiecte de drumuri de aproape 100 milioane lei.

Parlamentarul ieşean consideră că această situaţie se datorează interesului unor lideri politici de a păstra practicile nefaste de la nivel local şi structura actuală a relaţiilor de interese.
În finalul intervenţiei sale, Dumitru Oprea a făcut un apel la toleranţă zero faţă de afacerile dubioase cu fonduri europene, precum şi la acceptarea reformei administraţiilor locale, ca soluţie de creştere a transparenţei şi eficienţei în cheltuirea banilor de la Uniunea Europeană.

Birou Senatorial Dumitru OPREA