Hai să țipăm! Cu toții! Partidele să-și scoată fiecare în stradă organizațiile de tineret. Iar ele să-și unifice pumnii cu revoluționarii de meserie și cu galeriile de fotbal contra capetelor jandarmilor! Apoi să pretindem fiecare că noi suntem țara. Nu-i constructiv?
Politrucii au înțeles acum că asta e șansa lor. Țipătul isteric ține loc de argumente. Și cine dramatizează mai mult, cu ochii injectați de ură, poate deveni chiar vedetă. Curios lucru că nici unul dintre ei nu mai pomenește nimic despre Sănătate. Evident, miza lor e doar puterea.
Discursul isteric prinde. Măcar câteva zile, ajutat de televiziunile patriotului și bine intenționatului domn V. Iar pe aici, pe la Iași, avem și noi trâmbițașii noștri. Culmea, nu dintre bătrânii securiști, ci din linia nouă, a iluștrilor și agresivilor parveniți. Cea indignată perpetuu că nu e revoluție în țară.
Un asemenea personaj ne strigă acum că trebuie să dispărem pentru că, prin măsurile luate, am atenuat vizibil efectele crizei. La competențele lui de etern doctorand în economie și din poziția postului ocupat numai cu ajutorul lui Mircea Geoană, sunt sigur că are o soluție la criză. Adică deține rețeta magică de a rezolva o colosală problemă financiară doar țipând isteric la cineva. Motiv pentru care trag și concluzia amară că tinerețea nu e o virtute în lipsa rațiunii și a bunului simț.
