Posts Tagged ‘manipulare’

Bolnavi de Sănătate. Și de altele.

Saturday, January 14th, 2012
Share

Sunt 20 de ani de când Sănătatea agonizează, supraviețuind doar prin chinuite și mereu insuficiente perfuzii bugetare. Ineficiența, corupția și risipa din sistem sunt cronice. Actul medical e tot mai greu de îndeplinit și contestabil în privința calității sale. Și tocmai cronicizarea acestei deteriorări face astăzi absolut necesară o reformă profundă.

Guvernul a venit cu o anumită variantă. Opoziția, ca întotdeauna, a spus nu. În mod cert, proiectul acela de lege avea destule aspecte discutabile. Printre ele, poate și cel legat de SMURD. În mod evident, abordarea abruptă, contondentă nu a fost inspirată. Printr-un plus de diplomație și tact din partea tuturor părților implicate, argumentele lor ar fi fost înțelese mult mai bine.

Sunt sigur că, într-un final, se va ajunge la o soluție bună. Consultarea profesioniștilor din domeniu este firească și ea va aduce în dezbatere un nou proiect de lege a Sănătății. Atunci lucrurile se vor calma, iar discuțiile vor fi ceva mai constructive decât până acum.

În toată această agitație, rămâne însă boala cronică a populismului practicat de USL. Mitingurile acelea “spontane” apărute prin grija organizațiilor de tineret ale PNL sunt „fascinante”. Într-adevăr, e multă “credibilitate” în strigătele câtorva sute de oameni, pregătiți cu pancarte, în care se cer, la pachet, protejarea SMURD și anularea comasării alegerilor …

La Iași, au fost câteva zeci de manifestanți. Dacă te uiți la anumite posturi de televiziune, crezi însă că e revoluție în țară. PSD nu a pierdut prilejul să promită pensii mai mari, iar PNL să continue circul suspendării președintelui. Iată că, într-un mod nefast, Sănătatea a devenit prilejul izbucnirii unei stări de agitație a unor oameni ușor de manipulat. De aceea, rugăm protestatarii sufocați de indignare să țină cont și de sfatul celui pe care doresc să-l susțină, adică al lui Raed Arafat: “Rog oamenii să nu mai iasă în stradă, să nu se mai lase manipulați politic!”.

Iașul ca o pradă

Saturday, September 10th, 2011
Share

Orașul acesta este bolnav și sleit de puteri. E sărăcit și îndatorat mereu de lăcomia unor grupări dubioase. Miza e enormă: Iașul, chiar așa chinuit cum este, încă mai poate fi stors de bani. De acei bani publici care se scurg prin infinite licitații ori aranjamente suspecte. Pe care le fac cei care capătă măcar un strop de putere.

Primăria Iași este centrul acestei puteri. Iar acum se configurează rețelele de forță și interese pentru 2012. De partea stângii, e o luptă feroce între marele baron local și trimisul unui mare baron național. În care primul vrea să-și păstreze “afacerea”, iar ultimul are misiunea să o predea la cheie stăpânului său. Cel cu televiziunile și imperiul financiar cenușiu. Domnul candidat jucând lamentabil farsa alternativei curate.

Adevărata față a orașului este tristă. Fără atragerea unor investitori mari, fără asanarea dezmățului din regii, Iașul va ajunge la periferia economică a României. Iar cei doi capi ai aceleiași mașinării de interese tulburi nu propun nimic pentru oraș. Vor doar să-i ia. Pentru sine, pentru prietenii sau proprietarii lor. De aceea, cred mai mult ca niciodată în proiectul meu pentru Iași. Pentru că orașul trebuie protejat de lăcomia unora și deschis către viața economică reală.

Big Data – necesitate sau strategie de marketing?

Tuesday, August 17th, 2010
Share

La o simplă căutare pe Google, veţi găsi peste 200 de milioane de rezultate pentru Big Data – supra-abundenţa datelor. De vreo cinci ori mai multe decât atunci când aţi căuta „computer virus”. Se poate spune că „virusul” Big Data este mai interesant decât virusul calculatoarelor.

Încă de la început, ne menţinem o oarecare rezervă asupra acestei nevoi. Este una reală sau se vrea a ne fi indusă? Se doreşte crearea unui comportament anume faţă de date? Se intenţionează a se demonstra neputinţa organizaţiilor în faţa bombardamentului informaţional la care sunt supuse? Se pare că da, întrucât, de cele mai multe ori, astfel de mesaje sunt evidente. Datele nu mai pot fi stăpânite; datele sunt prea multe în comparaţie cu cele stocate în actualele sisteme de gestiune a bazelor de date; analiza datelor trebuie efectuată cu pachete statistice de pe calculatoare tot mai performante, necesitând o execuţie cu soft paralel pe zeci, sute sau mii de servere.

Într-un astfel de cadru, vom aborda patru probleme:
1. Big Data, o nouă modă sau o nouă industrie?
Big Data nu trebuie privit doar sub accepţiune cantitativă ci, mai ales, ca importanţă, pentru că putem să-l vedem ca un îndemn la “scormonirea” multor munţi de date, determinând, şi în acest caz, comportamente iraţionale: achiziţia de date “doar cu buletinul”. Asta, pentru că fiecare producător de “ceva” legat de date creează nevoia de acel ceva. Astfel, se ajunge la curentul de apartenenţă la reţele sau, cu alte cuvinte, la vechiul efect de fax, conform căruia un fax singur, necuplat cu altele, nu are valoare.

Deja, prin acest curent, asistăm la cea mai rapidă schimbare a unităţilor de măsură a cantităţii de informaţie: de la gigabyte (109) -  terabyte (1012) – petabyte (1015) – exabyte (1018) – zettabyte (1021), yottabyte (1024), xennabyte (brontobyte) (1027), vekabyte (1030). Până la Googol (10100) sau Googolplex (10Googol) pare a fi o cale lungă. Cine o poate aproxima?

La cantitatea imensă de informaţie, se anunţă o nouă industrie, cea a datelor. Putem vorbi deja despre economia centrată pe date, printr-o revoluţie industrială a datelor, economia datelor din diferite domenii de activitate şi economia Internet.

2. Big Resources pentru Ciclul de viaţă Big Data
În orice industrie vorbim de ciclul de viaţă. Ciclul de viaţă Big Data presupune, însă, altfel de resurse umane, echipamente şi soft pe etape: culegere, prelucrare, utilizare, distribuţie, stocare, analize. Mai mult, trebuie respectate noi principii ale erei Big Data: intimitate, securitate, stocare (nu mai mult timp decât e necesar), prelucrare, proprietate, integritate. Nu trebuie să uităm că ne aflăm şi sub influenţa Cloud Computing (prelucrarea unor volume mari de date cu resurse disponibile pe Internet).

Pentru a ne raporta la importanţa ciclului de viaţă Big Data, precizăm doar că, pentru 2010, informaţia prognozată a fi creată este de 1750 Exabytes, iar cea a fi stocată de ~800 Exabytes, deci o pierdere imensă. În aceste condiţii, prezintă mare interes să se răspundă la o serie de întrebări: De ce se produce?; Cine o produce?; Cu ce eforturi?; Cu ce consum de energie?; Cu ce emisii de CO2?; Ce se pierde?; Cine pierde?; Cine plăteşte?

3. Bulimia Big Data
Goana după cât mai multă informaţie, sub orice formă, cu orice cost, poate „produce” o foame nesăţioasă de date, de unde şi tentaţia unei producţii scăpată controlului, dar provocată. Internetul este cea mai sigură cale de creare a comportamentului Pro Big Data, folosit pentru colectarea, stocarea, prelucrarea datelor. Iar pentru toate acestea se pot lua cu chirie, pe perioade foarte scurte de timp, capacităţi de prelucrare de la Google, Microsoft, Amazon ş.a.

Este poate mai actuală decât oricând deviza sfârşitului de secol XX: Cine stăpâneşte informaţia lumii, va stăpâni lumea! Şi atunci nu este de mirare că ni se induc comportamente iraţionale în faţa datelor la fel ca şi în cazul oricărui alt produs de pe piaţă.

4. Norii negri ai externalizării Big Data
Pentru a face faţă Big Data, se va crea un sistem planetar de prelucrare distribuită a datelor, constituind o nouă formă a globalizării. Acesteia, în timp, i se va replica prin deglobalizare sau reglobalizare, în care cuvântul cheie va fi localul. Se vor lua măsuri de precauţie, astfel încât setul de resurse locale/regionale/naţionale să fie utilizabile în variantă redusă a cloud computing.

Efectul îl va constitui dependenţa tot mai mare de resursele altora iar, de aici, dependenţa de tarifele lor. În aceste condiţii, se vor multiplica înmiit ofertanţii de servicii şi produse specifice noului mediu, în orice colţ al planetei. Însă, deja s-a realizat o externalizare inversă, ca şi inovarea inversă: “bogaţii” din ţările cu tradiţie IT sunt angajaţii noilor companii, chiar din ţările emergente.

Prin folosirea numai în anumite momente a resurselor informatice, costurile cu Big Data vor fi tot mai reduse. Dar, protejarea datelor va deveni o adevărată provocare.

Nu trebuie să mai demonstrăm, din cele expuse, că orice comportament este indus, ceea ce explică şi spusele lui Steve Jobs: „Niciodată nu întreb oamenii ce vor, ci îi fac să-şi dorească ce le ofer”. Ca urmare, faceţi un pas să deveniţi unul dintre ofertanţii noilor servicii pentru era Big Data. Iar dacă apelaţi la astfel de servicii, aveţi grijă pe mâna cui lăsaţi datele.

Grevele adâncesc şi mai mult prăpastia crizei

Wednesday, April 28th, 2010
Share

Declaraţie politică, depusă în scris la Senatul României, 26 aprilie 2010

Nu este un secret pentru nimeni faptul că situaţia financiară a României este fragilă în acest moment. Nici perspectivele pe termen scurt nu dau motiv de exuberanţă. Ţara noastră a intrat nepregătită în această criză, slăbită de delirul cheltuielilor publice din ultimii ani şi aşa-ziselor creşteri economice de consum. În plus, toate dificultăţile au venit pe fondul lipsei de reforme structurale din sistemul bugetar. Chiar guvernul a anunţat zilele acestea, prin vocea primului ministru, că în 2009 am împrumutat 1,5 miliarde de euro, iar în 2010 vom împrumuta 1,7 miliarde de euro numai pentru plata pensiilor. Nu trebuie să fii neapărat expert în economie pentru a înţelege cât de adâncă este criza. România este aşadar forţată de propriile slăbiciuni, precum şi de circumstanţe nefavorabile, să facă echilibristică financiară deasupra unei prăpăstii în care Grecia deja a căzut. În plus, avem angajamente ferme cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană. În aceste condiţii, orice mişcări sociale care ar avea impact asupra bugetului ne-ar putea fi fatale.

Desigur, unele măsuri pe care guvernul este nevoit să le impună sunt aspre şi neplăcute. Nimeni nu este bucuros atunci când îşi vede ameninţat locul de muncă sau îngheţat salariul. Pentru oricine trebuie să fie însă limpede că alternative nu există. Menţinerea cheltuielilor bugetare la nivelul actual ne-ar împinge într-o stare în care consecinţele ar fi incalculabile. Echilibrul macroeconomic este vital pentru a trece peste o perioadă atât de grea. Tocmai de aceea, toţi liderii de sindicat din sistemul bugetar ar trebui să dea dovadă de o maximă responsabilitate. Incitarea la greve ori presiunile pentru măriri salariale pot fi dezastruoase din punct de vedere economic. Orice salariu poate fi mărit acum cu 10, 20 sau chiar 50%, aşa cum cer unii. Întrebarea este însă pentru cât timp şi cu ce urmări?

Insist pe faptul că exemplul Greciei trebuie avut mereu în minte. Prin inconştienţa unor politicieni populişti şi a unor manipulatori iresponsabili, chiar şi o ţară poate fi adusă în pragul falimentului. Trebuie ca toată lumea să acţioneze responsabil pentru a depăşi dificultăţile de moment. Mai ales, în condiţiile în care Executivul face eforturi mari pentru a păstra la acelaşi nivel cota unică de impozitare şi TVA, elemente esenţiale pentru relansarea economică.

Norii încep să se risipească, dar încă mai este până la liman. Iar dacă vrea cineva cu orice preţ să facă acum o gaură în buget, ar fi bine să se gândească de două ori. Nu-i va fi cu nimic de folos dacă în prăpastia în care putem cădea va avea o leafă cu 50% mai mare doar pe hârtie.