Declaraţie politică în Plenul Senatului României, 24 noiembrie 2009
Dacă mai exista vreo speranţă că stânga românească s-ar putea moderniza vreodată, măcar şi ideologic, domnul Mircea Geoană ţine neapărat să o spulbere. Campania electorală este ocazia ideală pentru ca liderul social-democraţilor să-şi arate concepţiile depăşite despre economie şi administraţie. Nici o idee nouă, nici un semn că PSD s-ar îndrepta cumva spre modelul conturat de laburismul lui Tony Blair. Vedem doar aceleaşi obsesii pentru etatism, pentru controlul centralist, evident, toate fiind livrate votanţilor prin mijloacele unei demagogii fără limite.
Astfel, deşi, cel puţin la nivel declarativ, prezidenţiabilul domn Geoană părea să se separe de socialismul dogmatic al lui Ion Iliescu, acum s-a răzgândit subit. Necazurile aduse oamenilor de criza economică pot fi speculate demagogic şi şeful pesediştilor nu are reţineri în această privinţă. Tocmai de aceea, cota unică ar trebui să fie aruncată la gunoi, iar clasa de mijloc impozitată dur. Oricine câştigă în ţara aceasta ar trebui să fie jupuit de munca lui pentru ca PSD să redistribuie resursele în societate. Mai mult decât atât, Mircea Geoană le propune astăzi românilor un gigant birocratic. Când sectorul bugetar este atât de expandat, când orice guvernant normal încearcă să diminueze cheltuielile publice, el promite lipsa oricărei reforme în domeniu. Când orice guvern responsabil caută soluţii să se retragă din competiţia economică, el propune conglomerate de stat în toată industria ţării. De la sectorul producţiei de medicamente, până la cel bancar şi al energiei, pesediştii visează din nou la revenirea statului ca mare jucător economic. Nici administraţia centrală n-ar scăpa de această manie. Dacă ar fi ales, domnul Geoană prevede înfiinţarea, pe lângă guvern, a unor comisii pentru săraci, pentru bolnavi, pentru toate problemele care există pe lume. Nu e greu de închipuit astfel dimensiunile fabuloase ale birocraţiei şi corupţiei unei astfel de guvernări.
“Cel mai prost administrator este statul” - de câte zeci de ani mai are nevoie social-democraţia românească pentru a accepta acest adevăr banal? Vă mai aduceţi aminte de regimul Iliescu-Văcăroiu. Antipatia faţă de proprietatea privată, amânarea privatizărilor ori amestecul masiv al statului în sistemul bancar au încetinit enorm dezvoltarea economică a ţării. Dar asta nu înseamnă nimic pentru Mircea Geoană. El ne promite acelaşi naţionalism economic păgubos şi iluzoriu, aceeaşi influenţă masivă a politicului în administraţie şi revenirea la modelul statului asistenţial. Costurile acestui sistem falimentar de guvernare nu sunt o problemă pentru susţinătorii lui. Cel puţin acum, când sunt în opoziţie. Datoria externă uriaşă pe care a acumulat-o ţara în timpul crizei nu e un motiv de temperanţă pentru avalanşa de promisiuni făcute de domnul Geoană. Mai mult, în concepţia sa, marilor corporaţii trebuie să li se impună masive obligaţii sociale şi morale pentru angajaţii lor. Asta, în vreme ce la schimb primesc doar impozite imense şi amestecul statului în economie.
Senator PD-L
Prof. univ. dr. Dumitru OPREA
