Ceea ce îmi pare definitoriu la campania asta electorală este confuzia. Nu sunt atât de impresionante resursele puse în joc de candidaţi, ideile propuse votanţilor sau măcar agitaţia produsă de o luptă atât de încrâncenată. În schimb, războiul este dus de pe fortificaţii înalte, printr-un duel de fumigene aruncate la distanţă. Pentru mulţi dintre aceşti viteji, miza pare să fie producerea de cât mai multă confuzie şi ameţeală electoratului. Căci din confuzie poate ieşi orice. Chiar şi învingători care, în mod normal, ar scoate mai puţine voturi decât partidul lor. Iată şi câteva tehnici:
• Executarea adversarului prin iluzia informaţiei certe. Dacă el ar fi tocat mărunt, într-o emisiune de dezbateri, lumea ar crede că acelea sunt părerile unora care nu-l suportă. Cazul “Sinteza zilei” a devenit faimos. Aşa că atacul este făcut la fel de mizerabil, sistematic, dar prin buletinele de ştiri. Din două informaţii, una este despre preşedinte. Care, nu-i aşa, “a comis, şi-a permis, a avut inconştienţa să”… Induse de crainică, atacurile şi calomniile capătă o aură minimă de credibilitate.
• Falsificarea grosolană a sondajelor de opinie. Evident, “cosmetizări” de 2-3 procente s-au făcut dintotdeauna înainte de alegeri. Numai că atunci măcar apărea public clientul care comandase sondajul. Puteai bănui deci ce candidat avea procentele uşor umflate. Între timp s-a renunţat la orice urmă de obraz. Candidaţi care suflau din greu cu doar câteva săptămâni în urmă au acum procentele dilatate cu o treime. În schimb, cele ale adversarilor sunt tăiate din scurt cu pixul. Nu mai apare nici un nume de client, cel mult nişte abrevieri de fundaţii obscure. Dar cine mai e atent acum la amănunte? Important e să se reţină esenţialul: “Băsescu e deja mai jos ca Geoană. Şi pierde sigur, cu oricine ar fi în turul 2… ”. Iată însă şi un mic amănunt, luat de pe Hotnews: “Camelia Voiculescu, fiica lui Dan Voiculescu, face parte din acţionariatul CCSB, cu 67% din acţiuni, în timp ce grupul Realitatea Media este acţionar principal la Insomar…”
• Lansarea ideii că referendumul ar fi inutil. “La anul, UE ne obligă să avem parlament cu două camere” – e petarda lansată de Crin Antonescu. Prin urmare, lumea ar vota degeaba la referendum. Liberalii uită însă, sau poate nu ştiu, ceea ce este şi mai grav, că UE nu obligă pe nimeni să-şi schimbe organizarea parlamentului. După intrarea în vigoare a tratatului de la Lisabona, când Comisia va consulta ţările membre pentru proiectele ei de lege, fiecare parlament va trimite răspunsuri potrivit organizării sale. Părerile legislativelor naţionale vor avea pondere egală la nivelul UE, fie că vor avea una sau două camere.
În toată această gherilă electorală se pot găsi însă şi aberaţii hazlii. În Iaşi, pe panourile stradale, domnul Geoană este garantat moral de Gheorghe Nichita. Mă aştept să adune procente uluitoare…
