Declaraţie politică în Plenul Senatului României, 11 mai 2011
Importanţa deschiderii pieţei europene a muncii pentru români nu mai are nevoie de argumente. Posibilitatea de a merge la lucru în vestul continentului este un drept câştigat ca ţară membră a Uniunii Europene. Peste două milioane de persoane au posibilitatea să-şi câştige o existenţă mai bună. Aşadar, se poate vorbi de un interes personal al acestor oameni şi de unul general, al statului, pentru ca drepturile lor să nu fie afectate.
Totuşi, unele state europene au, în continuare, rezerve în a primi la lucru români. Se preconizează că o parte dintre ele vor menţine închisă piaţa muncii până în 2014, maximum cât permite legislaţia comunitară. Deşi restricţiile pentru forţa de muncă din România ar trebui să expire la 1 ianuarie 2012. Printre acestea sunt ţări importante, precum Austria, Belgia, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Olanda sau Marea Britanie, care impun în prezent practica permiselor speciale pentru unele meserii.
Teama unor ţări din UE faţă de liberalizarea pieţei muncii pare să nu fie justificată. Comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, Laszlo Andor, invocă studii recente pentru a demonstra că nu va exista un aflux masiv din cele 8 state estice integrate în UE după încheierea regimului tranzitoriu. Mai mult, Comisia Europeană a îndemnat, în repetate rânduri, ca restricţiile să fie eliminate în totalitate, pentru că ar avea un impact semnificativ în reducerea muncii la negru. Şi, în acelaşi timp, ar conduce la contracararea reţelelor interlope care fac trafic de persoane.
În aceste condiţii, dacă alte state nou integrate, aflate într-o situaţie similară cu a noastră, contestă măsurile, România este prea puţin activă. De parcă ar fi jenată să-şi expună opiniile în faţa partenerilor din UE. Când, în fapt, ar trebui să ia atitudine şi faţă de discriminarea în privinţa salarizării sau a neacordării unor drepturi elementare angajaţilor români. Tocmai de aceea, consider că parlamentarii şi europarlamentarii noştri, alături de reprezentanţii guvernului, trebuie să-şi depăşească reţinerile. Mai ales că deschiderea pieţei europene a muncii este o măsură esenţială pentru o parte din forţa noastră de muncă. Iar în UE, interesele majore nu se apără prin constatarea stărilor de fapt, ci prin lobby şi argumentări solide. Cele care aduc, pe lângă respectul de sine, şi respectul partenerilor din UE.
Senator PDL
Prof. univ. dr. Dumitru OPREA
Senatorul PD-L Dumitru Oprea şi deputatul PD-L Teodor Marius Spînu au fost astăzi, 10 iulie 2009, la o întrevedere cu directorul Şcolii Nr. 4- Ionel Teodoreanu, doamna Silvia Loghin. În cadrul întâlnirii s-a discutat despre problemele şcolii şi situaţia actuală din educaţie.
Astfel, s-a constatat că unitatea de învăţământ are nevoie de un teren de sport corespunzător, iar gardul care împrejmuieşte şcoala trebuie reparat. Domnii parlamentari au declarat că vor face demersurile necesare pentru ca şcoala să obţină finanţarea necesară acoperirii costurilor pentru reparaţii şi modernizarea terenului de sport.
Interesul elevilor pentru lectură şi participarea lor la activităţile oferite de şcoală au creat o impresie plăcută domnului senator Dumitru Oprea, care a declarat: “Trebuie să fim un punct de sprijin pentru elevi şi să le formăm o cultură generală bogată şi utilă pentru vremurile în care trăim. Cred că e timpul să lăsăm deoparte dezbaterile sterpe pe tema educaţiei şi să facem ceva concret pentru copii. Ceea ce am văzut azi, în această şcoală mă face să cred că dascălii au înţeles că trebuie să fie deschişi spre noi activităţi şcolare şi să le ofere elevilor o gamă mai largă de opţiuni“. Sprijinirea unităţilor şcolare creează un orizont pentru dezvoltarea societăţii de mâine.
“Avem nevoie de o reforma reală în educaţie, o investiţie în şcoli este o investiţie în copiii noştri. Şcoala trebuie să ţină pasul cu dezvoltarea social-economică a României şi să ofere copiilor o bază solidă de cunoştinţe şi aptitudini” a precizat domnul deputat Marius Spînu.
