Am anunţat public retragerea mea din funcţiile deţinute in PDL Iaşi. Nu mai doresc să fiu candidatul partidului la Primărie. Confuzia şi amatorismul celor care îl conduc au umplut paharul. Toată viaţa am învăţat să preţuiesc competenţa şi profesionalismul. De aceea, doresc să prezint motivele care stau la baza deciziei mele:
1. Lipsa de coerenţă şi coordonare în PDL. Nimeni nu ştie încotro trebuie sa se îndrepte partidul. Ce obiective are şi cum le va atinge. Nu există strategii, proiecte, paşi de urmat.
2. PDL face reforme doar împins de la spate de către preşedintele ţării. Dacă nu ar fi fost acest impuls, multe lucruri strict necesare nu s-ar fi înfăptuit.
3. Nu s-au schimbat prea multe, după ultima convenţie naţională. Nici oameni, nici strategii E aceeaşi veşnică amânare, aceeaşi lipsă de comunicare.
4. Confuzia de la nivel local. În PDL Iaşi, se amână alegerile de 2 ani. Nu există leadership, nu există ordine. Fiecare face politica lui, orice îi trece prin minte, fără nici o coordonare cu ceilalţi. E o stare de provizorat, care slăbeşte filiala. Mai important este controlul central al celor şapte voturi de la parlamentarii ieşeni decât consolidarea filialei.
5. Scandalurile de la diferitele alegeri ale organizaţiilor din PDL Iaşi, cu grupuri de presiune, ieşiri în stradă, chemări în instanţă, fără ca un lider să impună ordinea şi fără ca vreo persoană vinovată să dea seamă. Evident că nu mă regăsesc într-o astfel de atmosferă.
6. Lipsa de suport în bătălia cu administraţia Nichita. Când, împreună cu Gabi Grigore, încercam să prezentăm avantajele parteneriatului public-privat la CET, să impunem retehnologizarea, câţi ni s-au alăturat? Într-un final, primarul a refuzat orice soluţie de management raţional şi a dus instituţia în faliment. Abia acum se arată şi alţii îngrijoraţi vădit de ceea ce poate să devină CET-ul.
7. Am susţinut proiectul Ciric. Dar m-am străduit, luni de zile, să salvez pădurea. Să opresc planul absurd şi barbar al primarului Nichita de a tăia copacii. Cu eforturi doar personale, am făcut campanie în tot oraşul, la tv, la radio, pe internet, cu flyere puse din uşă în uşă. Cu audienţe şi petiţii la miniştri. Să arăt oamenilor şi instituţiilor ce se întâmplă acolo, invocând ilegalitatea defrişării a aproape 7 hectare de pădure. De peste o lună de zile se taie şi se fură din Ciric exact ca-n codru. Copacii se cară cu căruţa, direct la casele oamenilor din tot judeţul, pentru pierderea urmelor masacrului pădurii Ciric. Nimeni nu reacţionează, nimeni nu se sesizează din oficiu. Şi după toate acestea, colegii din PDL au votat în Consiliul Local pentru tăierea copacilor, aprobând marea căsăpire ecologică a onorabilului domn Nichita. Ştiind că sunt în totală contradicţie cu legislaţia europeană.
Şi atunci, pe ce susţinere să mai contez? Este greu să mai lucrezi în astfel de condiţii.
P.S. Celor mulţi care, după anunţul meu, sunt afectaţi de decizia luată, le spun doar că mi-a fost foarte greu să o iau, gândindu-mă şi la amărăciunea din sufletul celor care au crezut şi mai cred în mine, in special al tinerilor care mi-au fost tot timpul aproape.
