Declaraţie politică în Plenul Senatului României, 17 mai 2010
Odată cu izbucnirea crizei economice, curentul de gândire stângist, aflat până atunci într-o profundă criză, a devenit din nou vehement. Imediat după prăbuşirea burselor şi descoperirea lanţului de fraude ale unor mari instituţii financiare, s-a invocat decesul capitalismului. Adversarii globalizării şi ai pieţelor libere au privit cu satisfacţie la ceea ce părea o deschidere pentru revenirea la statul-providenţă. Ei nu înţelegeau sau nu voiau să înţeleagă faptul că nu principiile capitalismului erau neapărat greşite, ci tocmai neaplicarea lor. Mai precis, nu s-au respectat regulile de piaţă, nu au fost supravegheate tranzacţiile financiare, s-au închis ochii la abuzuri, fraude şi comportamente iresponsabile. Aşadar, s-au eludat bazele concurenţei loiale şi temeiul moral al competiţiei economice libere.
Cu toate acestea, entuziasmul socialiştilor nu a durat mult. Chiar dacă economia mondială dă semne de relansare, constatăm acum adevăratul fond toxic al problemei: o profundă criză financiară a statelor. Guvernele lumii au produs ani în şir deficite colosale, rostogolind datoriile până s-a ajuns într-un blocaj aproape fatal. Exemplul grecesc, dar şi situaţiile din alte ţări, mai ales cele sud europene, inclusiv România, dovedesc din plin acest lucru. În multe din cazuri, analiza structurii deficitelor arată o realitate cruntă: aceste state înregistrează cheltuieli sociale şi birocratice colosale. În Grecia, o treime din cetăţenii cu drept de muncă lucrează la stat, cu lefuri şi privilegii exagerate. În Spania, cheltuielile statului au împins deficitul bugetar la peste 11%. La rândul său, România este campioană la abuzuri şi absurdităţi prin unele programe de asistenţa socială.
Din păcate, pentru statele cu deficite bugetare mari, trezirea la realitate se face doar cu ajutorul unui mare şoc financiar. Datoriile nu mai pot fi rostogolite la infinit şi iată că a venit vremea reformelor brutale. Adică momentul în care se constată coma statului social, a nostalgiei şi speranţei de viitor a stângismului. Acum vedem ravagiile făcute de expandarea aberantă a birocraţiei de stat, cea care îşi creează la infinit avantaje şi activităţi inutile. Oriunde intervine statul, regăsim abuzuri şi privilegii discreţionare, toate crescute sub protecţie sindicală. Astfel, o mare parte a populaţiei este inoculată cu credinţa că bunăstarea apare doar prin grija şi bunăvoinţa unui anume guvern. Odată ajunse la putere, partidele se întrec la acordarea de ajutoare pentru a atrage simpatia alegătorilor. Apoi capotează la acelaşi joc absurd şi păgubos: eficientizarea unui colos birocratic care, prin excelenţă, lăsat în aceeaşi stare, nu poate fi făcut niciodată eficient. În final, se apucă să concureze împotriva capitalului privat pe piaţa liberă: construieşte drumuri, apartamente sau produce energie. Efectele acestui delir sunt clare: corupţie, imense datorii publice şi îndatorarea galopantă a ţărilor.
Totuşi, trezirea în mijlocul acestei crude realităţi este şi o mare oportunitate. Statele afectate au şansa să-şi remodeleze administraţia şi principiile de funcţionare pentru viitor. Este un exerciţiu dificil, dureros şi care necesită foarte multă muncă şi eficienţă. Dar numai aşa, peste câţiva ani, vom putea cu toţii să privim în urmă la statul social ca la o nefericită rătăcire a iluziilor stângiste.
Senator PDL
Prof. univ. dr. Dumitru OPREA
