Posts Tagged ‘transport public’

Transport public al secolului XXI, în Iași

Thursday, January 14th, 2016
Share

Cu siguranță, astfel de imagini au fost surprinse de foarte mulți dintre noi. Ele redau fidel modul incompetent în care a fost administrat sistemul de transport public de către șefii vremelnici ai Primăriei Iași, Nichita și Chirica.

Naveta cu trotineta?

Thursday, August 22nd, 2013
Share

În fața haosului și abuzurilor din sistemul de transport al școlarilor din provincie, guvernul României alege să răspundă cu un alt haos. Evident că actuala modalitate de decontare a milioane de lei în beneficiul transportatorilor profitori din județe nu mai poate continua. Însă, plafonarea la 26 lei a abonamentului lunar, pe o distanța de 3 km, și suplimentarea cu numai 2 lei/km, pentru distanțe mai mari, sunt ridicole. Ele nu au legătură cu realitățile economice. Așa că transportul școlar încetează să mai fie acoperit de la buget, iar elevii se vor deplasa la școală cu trotineta sau vor abandona studiile.

În acest mod, părinții ajung să suporte o parte semnificativă din costul abonamentului. Astfel, haosul din sistem se prelungește în buzunarul părinților și pune piedici accesului la educație pentru familiile nevoiașe. Motiv pentru care ne întrebăm: “Cine anume din guvern s-o fi gândit să facă economii la buget pe această cale?”, „Știe acel demnitar care este costul real al transportului rural” și, mai ales, „Acea persoană o fi fost vreodată la școală cu transportul public?”.

RATP şi Nichita – capăt de drum

Tuesday, March 22nd, 2011
Share

Nenorocirea de luni a şocat un oraş întreg. Accidente la RATP au mai fost, dar amploarea acestuia este fără precedent. Se caută deja vinovăţii şi responsabilităţi. Multe voci cer chiar demisia primarului. Fireşte, reacţia este de înţeles pe fondul emoţiilor de moment. Primarul ar trebui însă să demisioneze din multe alte motive. Oricare ar fi rezultatul anchetei oficiale, lui îi rămâne însă o altfel de responsabilitate. În campania electorală, zicea că va “moderniza transportul în comun ieşean”. După accident, ridică din umeri şi spune că un tramvai nou e 2 milioane de euro. De aceea, oraşul nu-şi permite decât vechituri reanimate prin atelierele RATP. De ce a minţit oare atunci? Nu ştia că n-are bani de vagoane noi? Pentru ce a păcălit ieşenii cu promisiuni nerealizabile, atacând însă cu vehemenţă soluţiile date pentru un transport cu adevărat modern?

Treaba lui era administrarea eficientă a resurselor bugetare. Dacă e vorba de transport în comun, pe lângă tramvaiele vechi, domnul edil a reuşit doar să bage Primăria în scandalul autobuzelor din Bielorusia. Luate la preţuri “nichitiene”. Apoi, mai ştie cineva ce s-a ales de enormul credit Dexia? Cum arată şoselele Iaşului în care s-au tocat banii din împrumut? Gropile nu provoacă oare accidente? Sunt multe şi dificile aceste întrebări. Iar domnului Nichita pare să îi fie tot mai greu să răspundă la ele. Chiar şi atunci când dă vina pe angajaţi.

Primarul gropar

Friday, August 20th, 2010
Share

Iaşul este oraşul îngropat de viu. O astfel de afirmaţie am făcut-o în urmă cu câţiva ani. De aceea, primarul, receptiv la părerile cetăţenilor, încearcă să-l dezgroape. A început cu liniile de tramvai. Aşa se explică faptul că, în multe cartiere, de ani buni, locuitorilor acestora li se oferă şansa unică de a vedea cum a arătat oraşul pe timpul bombardamentului. Sau cum erau toloacele străbătute cu căruţa.

Şantierele acestea interminabile s-au instalat de-a lungul a circa 30 km de şine de tramvai. Preţul readucerii la forma utilizabilă a infrastructurii este de aproximativ 33 milioane euro. E foarte mult, dar tramvaiele luxoase ale occidentului, de acum zeci de ani, nu pot circula decât în cel mai mare muzeu în aer liber din lume, numit Municipiul Iaşi.

În ţările civilizate, totuşi, se poartă altceva. Marile capitale şi oraşe ale lumii au planuri uluitoare privind transportul urban cu autobuze electrice, pentru următorii 5-10 ani. Numai noi umblăm după potcoavele tramvaielor moarte ale Europei.

Dacă s-ar fi folosit cele 33 milioane de euro pentru achiziţia de autobuze electrice, al căror preţ este în jurul a 200.000 euro, Iaşul s-ar fi trezit cu una dintre cele mai mari surprize ce le-ar merita: 170 de autobuze silenţioase, nepoluante, cu un cost de exploatare de câteva ori mai mic decât cel actual. Ar fi intrat, şi pe această cale, în rândul lumii bune. Dar, unde nu-i cap, vai de cetăţeni.

P.S. Domnule primar, deja există şi autobuze electrice second hand.

„Măruntele” chinuri ale ieşenilor

Friday, August 13th, 2010
Share

N-am să vorbesc din nou despre marile răni ale oraşului. De falimentul Iaşului, de credite şi datorii colosale, despre şirul nesfârşit de construcţii, asocieri şi licitaţii dubioase. La un moment dat, probabil că există şi un efect pervers al discuţiilor pe această temă. Deşi sunt lucruri grave, repetate atât de des, ajung să provoace lehamitea oamenilor. Poate că ieşenii s-au săturat să tot audă cât îi costă păcura, cărbunii, autobuzele, fotbalul sau pavelele Primăriei.

Există însă şi „micile” probleme. Lucrurile mărunte care amărăsc viaţa oamenilor zi de zi. Cele care provoacă mereu nervi şi exasperare. Care îi fac pe unii să îşi dorească să plece departe. Sunt, de exemplu, gropile, praful, maldărele de var, deşeurile lăsate de “meşterii” care fac lucrări publice, clădirile mâzgâlite ale oraşului. Mai sunt amenzile date de poliţie pentru parcări nepermise, chiar dacă nu există parcări pe sute de metri. Apoi, maşinile acelea cu megafoane deasupra care îşi urlă reclamele ca într-un bazar. Sunt traficanţii de ţigări la drumul mare, hoţii dintre tonete, „inspectorii” de buzunare din transportul public, construcţiile primitive la bulevard, vânzătorii ambulanţi de casete, cu manele bubuind sub geamurile oamenilor şi câte altele. De toate acestea pare că nu se ocupă nimeni. E drept, ele nu generează comisioane, ci doar probleme pentru autorităţile locale. Iar ieşenii trebuie să strângă mereu din dinţi şi să suporte. Până când va veni sorocul să li se spună din nou că „marile proiecte au nevoie de timp şi continuitate…”